Bacteriile Superbug şi rezistenţa multiplă la antibiotice, 2017: alertă de grad zero

Departe de a fi vorba de mini seria germana de filme adresată simpaticei maşinuţe Volkswagen Beetle, termenul de Superbug defineşte un organism rezistent la antibiotice comune, care poate lua drept gazdă omul, animalele sau alimentele.

Apariţia rezistenţei la antibiotice este determinată în mod direct de trei acţiuni, sinucigaşe aproape, ale corpului medical: folosirea antibioticelor în situaţii care nu o impun (exces de zel), o a doua este exagerarea dozei şi/sau a duratei tratamentului, sau de ce nu, utilizarea unui aceluiaşi antibiotic, excesiv, în infecţii cu localizare şi severitate diferită. Denominatorul comun este exces.

Superbug reprezintă noua alarma lansată recent, în 23 februarie 2017, de către Agenţia de Informaţii în Sănătate Reuters, care nu a făcut decât să adune avertizările furnizate de EFSA - Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară, prin raportul privind rezistenta antimicrobiană la antibiotice, precum şi cele venite din partea ECDC- Centrul European pentru Prevenţie şi Control al Bolilor. Ambele organisme internaţionale, responsabile de siguranţa alimentară în tot spaţiul Uniunii Europeene pe scurt, ne comunica ferm o cifră îngrijorătoare: 25.000 de oameni mor anual în UE exclusiv din cauza apariţiei şi persistentei Superbug.

"Orice ar fi, fiecare dintre noi poartă răspunderea să menţinem antibioticele încă eficiente" - o afirmaţie făcută de Mike Catchpole, directorul de cercetare al ECDC. Acesta, mai departe de tonul oarecum disperat şi neputincios, indica situaţia actuală a posibilităţilor de tratament în infecţiile cu bacterii rezistente.

Se vorbeşte precis în raportul citat anterior, de subtipul comun monofazic de Salmonella răspândit la specia umană, Salmonella thyphimurium, care în prezent a dezvoltat rezistenta multiplă la antibiotice.

Exemple de astfel de rezistente multiple la antibiotice şi încă la unele de rezervă, în urma folosirii excesive a antibioticelor comune pe o serie de bacterii de asemenea comune, sunt:

  • rezistenţa la Carbepenem şi

  • rezistenţa la Colistin, două antibiotice de rezervă, ultime resorturi în tratarea bacteriilor Superbug. Rapoartele actuale vorbesc despre Salmonella şi E.Coli, bacterii care au fost identificate în carnea de porc şi de vită comercializată în ţările UE.


Ca diferenţe geografice, ţările din sudul şi estul Europei sunt situate pe un loc fruntaş, însă doar la rezistenţă multiplă la antibiotice. Inutil să menţionăm că vorbim de o zonă din care face parte şi România.

Situaţia actuală, creată de inconştienţa noastră prin abuzul de tratament cu antibiotice, acolo unde nu este cazul, lăsa fără de alternativa anumite situaţii medicale urgente.

Cine spunea "Somnul raţiunii naşte monştri?" La fel şi indiferenta, lipsa de pregătire medicală, neatenţia şi lipsa de răspundere atunci când tratăm cu antibiotice un caz care poate a mai primit de la alţi doi-trei colegi antibioticul similar... povestea lui Haplea, care şi-a anunţat familia că are de scurtat o pereche de pantaloni, pentru ca la final să rămână cu ei scurţi, pentru ca rudele săritoare au scurtat câte puţin, fiecare, fără să ţină legătura între ei, este similară şi hazlie, doar că în cazul de faţă, Superbug nu mai e o poveste anecdotică, ci o situaţie serioasă virând către o situaţie disperată.

One thought on “Bacteriile Superbug şi rezistenţa multiplă la antibiotice, 2017: alertă de grad zero

Leave a Reply

Your email address will not be published.