Sandu Gemenaru nu este ca noi.
Noi suntem români. Suntem verzi. Ortodocşi. Neam de getodaci şi neîntrecuți la datul cu părerea. Un pic şmecheri, nu contestă nimeni asta, dar altfel extrem de plăcuți. Piele albă, adesea spălată. Superiori cu siguranță altora pe care nici nu prea îi suportăm, mama lor de venetici.
Sandu este țigan. Pielea lui este mai inchisă ca a noastră. Probabil că, dacă ar cădea pe stradă 9 din 10 ai noştri l-ar înjura, pe el şi pe neamul lui de ciori şi ar trece mai departe. Nu este rocker, este boxer. Şi nu este frumos ca noi, este urât.
Cu toate acestea omul a fost vineri la Colectiv. Nu la concert, probabil că el le are mai mult cu manelele. Ce bântuia de fapt tuciuriul pe stradă?
Nu o să aflăm niciodată pentru că, după cum am zis el nu este ca noi.
El când vede foc se repede să ajute. Când alții ies, el intră. Când oamenii normali fug, el salvează. Şi acolo unde alții, preafericiți, nu ar face nici macar o cruce dacă nu sunt chemați, el intră fără nici o asigurare că va ieşi.
Presupun că țiganul nu este un vorbăreț. Vorbele sunt pentru cei cu tenul fin ca noi. El nu a găsit ca să contribuie decât faptele.
În lumea noastră de xenofobi, de guralivi, protestatari futili şi incapabili cronici la lecțiile de implicare, sacrificiu, curaj şi altruism, Sandu Gemenaru ne-a aratat, ca de atâtea ori în viață, câ el este diferit.
Şi acolo unde omenia ni se părea monopolul dreptcredincioşilor noştri ortodoxi şi de stirpe latină (adevărat că nu neaparat in cazuri de satanism) iată că un țigan arată mai mult suflet decât o mitropolie.
Poate că nu este cazul să mai judecam oamenii după culoarea pielii, credinta, tip de muzică favorită, orientare sexuală şi altele. Nu de alta dar ar putea să ne judece si ei la rândul lor.
Şi sincer eu nu aş vrea să fiu judecat si condamnat de Sandu Gemenaru.
Îl respect prea mult pentru asta.