Este în firea omului ca în fața unei tragedii să caute vinovați asupra cărora să verse toată frustrarea şi mânia pe care uneori destinul le lasă în urmă.
Aseară la ruleta soartei a ieşit roşu sângeriu pentru 25 de puşti nevinovați şi, din păcate, nu mai există nimic de făcut decât, poate, să mulțumim cerului, norocului sau lui Dumnezeu că puştiul sau pustoaica noastră, intâmplător, nu era acolo.
Prin indolență, neimplicare, tâmpenie şi nepăsare am creat pentru noi, pentru copii noştri şi pentru bătrânii noştri o lume nu numai urâtă şi săracă, dar şi, iată, periculoasă. În care se arde de viu, se cade în gropi nesemnalizate, se moare cu zile în aşteptarea salvării, a digoxinului în farmacii sau a pensiei în frig.
Ne place să credem că alții sunt marii vinovați, politicienii în speță, dar în fapt noi inşine suntem, contribuim personal cu mici doze de vinovăție.
Suntem o țară cu exces de reglementări, dar deficit de reguli elementare pe care să le respectăm. Ce să ne mirăm de inconştiența unui patron de club de a permite jocuri de artificii în interiorul de benzinărie al coşmeliei sale dacă vedem zi de zi cum fiecare din noi şi toți din jur calcă, nesocoteşte sau contestă macar o regulă sau o lege?
Ce să ne mirăm că un polițist si-a rupt gâtul intr-o groapă lăsată in mijlocul carosabilului bucureştean când vedem atât de mulți de-ai noştri mergând în zig zag, depăşind fără sa se asigure sau tăind calea?
Sigur aceste reguli şi reglementări ar trebui aplicate şi verificate de organe abilitate ce işi demonstrează zi de zi incapacitatea, lipsa de apetență şi deficitul de prioritizare în a face asta.
Dar marii vinovați rămânem tot noi, cu pârdalnica, implicita şi generalizata tendință spre şmecherie. Spre călcarea oricărei legi nu ne convine.
Un sistem de obiceiuri bune, norme si legi nu se bazează numai pe verificarea permanentă a societății. Mai depinde şi de imboldul personal de a le respecta, în primul rând ruşinea.
La noi mai departe de reticența de a ne căca in mijlocul străzii nu prea funcționează ruşinea şi autocenzura. In rest orice este permis, la orice oră, față de oricine şi oricum, câtă vreme acolo unde un altul ar intra in pământ de ruşine românul se felicită în gând pentru şmecherie.
Drame de tipul celei de aseară se pot petrece oriunde şi s-au întâmplat şi la alții.
Ce frapează este faptul că in haosul şi contextul nostru este mult mai probabil, decât la alții, să se repete. Şi daca n-o fi un club în flăcări sau vreun polițai dintr-o coloană ministeriala gonind spre amantă data viitoare or fi cine ştie ce microbuze conduse de bețivi grabiți sau trenuri necasate la timp sau avioane care au avut suficiente pile cât să mai fie lăsate sa zboare o dată.
Este uşor să găsim vinovații pentru tragedia de aseară în instituțiile care nu şi-au făcut treaba si în politicieni.
Dar un pas inainte vom face doar când noi toți vom schimba mentalitatea şi de atitudinea spre o responsabilitate personală mai mare.
Si doar când aceasta se va intâmpla vom constata poate că nici copii nu ne vor mai muri in cluburi, nici bătrânii la coadă la farmacie şi nici noi înşine nu ne vom mai pierde zilnic sufletele şi viitorul în lupta noastră continuă de a fi şmecheri.