La evenimentul care se va desfasura in Centrul de conferinte al UPB (Biblioteca Centrala a UPB) vor fi prezenti profesori de renume international precum Polina Golland de la MIT, care a dezvoltat o tehnica de imprimare 3D a modelelor cardiace personalizate folosite in planificarea pre-operatorie, profesorul Nicholas Ayache de la Academia Franceza de Stiinte, recunoscut pentru tehnicile de simulare in timp real a ablatiei prin cateter sau cele de vizualizare a fibrei miocardului si profesorul Michael Miller de la Johns Hopkins University, fondatorul anatomiei computationale, care face posibila modelarea pe calculator a anatomiei umane.
“Desi in Romania sistemul de sanatate se afla acolo unde se afla si ne luptam cu niste probleme structurale, cred ca este important sa fim la curent cu ultimele tehnologii din domeniu. Tehnologia medicala, domeniu aflat la inceput in Romania, dar de interes la nivel international, dovada stand si finantarile Uniunii Europene oferite cercetarii in acest sector trebuie incet, incet sa se dezvolte si la noi. La nivel mondial, a inceput de cativa ani sa se puna accentul pe noi tehnici de diagnosticare si tratare a pacientului, dar, mai ales, pe preventie si pe tratamente la domiciliu, prin sistemul de telemedicina, ducand astfel la scaderea costurilor in sanatate la nivel global”, a declarat Elena Ovreiu (foto), fondatoarea SSIMA si organizatorul principal al evenimentului.Co-organizatori sunt profesorul Bart ter Haar Romeny de la Eindhoven University of Technology, a carui echipa de cercetare dezvolta un software de detectie a diabetului in stadiul in care inca poate fi tratat, detectia facandu-se prin analiza imaginilor obtinute de la retina si profesorul de origine romana Alfred Bruckstein. Invitatul special al SSSIMA 2016 va fi milionarul roman din Silicon Valley, George T. Haber.
Conferinta se adreseaza deopotriva studentilor, masteranzilor si doctoranzilor la bioinginerie, inginerie si medicina, cercetatorilor si tuturor celor interesati de acest domeniu.
Dezvoltarea tehnologiei din ultimii ani are un impact major in medicina: robotii lucreaza cot la cot cu chirurgii, membrele sau organele anatomice sunt printate 3D pentru a ajuta la dezvoltarea protezelor sau la planificarea interventiilor chirurgicale, “big data” ajuta medicii in diagnosticare, realitatea virtuala prin terapeuti virtuali ajuta la recuperarea pacientilor la domiciliu si monitorizarea la distanta a pacientilor.
”Consider ca in Romania exista un potential crescut pentru dezvoltarea tehnologiei medicale. Si fundatia a fost deja pusa: exista o populatie educata mai ales in stiintele exacte, iar in ultimii ani au fost infiintate facultati de inginerie medicala. In acest context, Romania ar putea deveni o destinatie atractiva pentru departamenetele de cercetare – dezvoltare ale multinationalelor din domeniu,” a mai spus Elena Ovreiu.
Mai multe informatii gasiti pe www.imag.pub.ro/ssima2016.
Date suplimentare despre Elena Ovreiu
Elena Ovreiu (fondator SSIMA) a absolvit Facultatea de Electronica si Telecomunicatii din cadrul Politehnicii in 2009, in paralel urmand si cursurile Facultatii de Relatii Economice Internationale din ASE. Ea a terminat facultatea la Singapore, la Nanyang Technological University, acolo unde si-a realizat proiectul de diploma in prelucrare de imagini. A continuat cu un doctorat in Franta in imagistica computationala si apoi s-a perfectionat in domeniu prin stagii in diverse alte universitati din Israel, Columbia si China. Din 2013 este lector la Politehnica Bucuresti.
Date suplimentare despre participantii la SSIMA 2016
In septembrie 2015, Polina Golland de la MIT impreuna cu o echipa de medici de la Boston Children Hospital au pus la punct un sistem care transforma un RMN de cord preluat de la un pacient intr-un model fizic, tangibil si personalizat pe care chirurgii il pot folosi in planificarea chirurgicala (vezi foto 1). Spre deosebire de algoritmii anteriori care obtineau un model in 10 ore, algoritmul propus de echipa de la MIT realizeaza acelasi lucru in numai o ora. In trecut, pentru planificarea interventiei chirurgicale se foloseau modele standard, ceea ce facea ca aceasta sa nu fie atat de precisa, fiecare inima, mai ales, o inima cu malformatii, avand particularitatile ei. Aceste modele 3D personalizate, fizice si tangibile sunt utile, mai ales, pentru planificarea interventiilor pe cord in cazul copiilor nascuti cu malformatii.
O noua metoda imagistica ce va fi folosita in viitorul apropiat in cardiologie este RMN-ul de difuzie. Acesta permite, pe langa informatia oferita de RMN-ul clasic, si vizualizarea la o rezolutie foarte mare a fibrelor muschiului cardiac (vezi foto 2). In cazul unui miocard sanatos, fibrele acestuia au o arhitectura bine definita, care nu se pastreaza in cazul unui miocard bolnav, unde fibrele au o orientare haotica. In urma unui infarct miocardic, apar modificari la nivel de structura a fibrei atat in zona respectiva de muschi, unde fibra se subtiaza, cat si in zona non-ischemica, unde fibra se ingroasa pentru a compensa necesitatile fiziologice ale organismului. Pentru a intelege mai bine aceste modificari si pentru a imbunatati tratamentul in cazul unui infarct miocardic, vizualizarea fibrei cardiace este un instrument extrem de important si reprezinta subiectul de cercetare al mai multor invitati ai scolii de vara, precum profesorii Nicholas Ayache, Polina Golland sau Bart ter Haar Romeny.
Inima este un organ extrem de complex, ale carei mecanisme de functionare nu sunt inca deplin intelese. Tehnologia actuala ne permite modelarea pe calculator - cu ajutorul ecuatiilor matematice - a anatomiei si fiziologiei cordului (vezi foto 3). Mai mult decat atat, un astfel de model computational integreaza date la diferite niveluri, de la gene la intregul organ. Aceste modele sunt folosite pentru a face simulari, cu scopul de a imbunatati terapiile deja existente (defibrilatie, ablatie pentru tahicardia ventriculara, terapie de resincronizare cardiaca) sau pentru a introduce noi tratamente. Aceasta modelare cu ajutorul ecuatiilor matematice nu ar fi fost posibila fara Profesorul Michael Miller, cel care a introdus domeniul anatomiei computationale, de asemenea, prezent la SSIMA 2016.