O linie telefonică cu apel gratuit la care studenţii să sune, în caz că au de gând să se sinucidă ori afirmă insistent că s-au săturat de viaţă, este inclusă în proiectul medicilor de la Spitalul de Urgenţe „Sf. Ioan” încă din luna ianuarie. Proiectul ESTUDIS este ideea pe care au lansat-o studenţii speriaţi de faptul că tot mai mulţi colegi aleg să-şi încheie contul cu viaţa. Deşi nu este nevoie decât de câteva mii de lei, aplicarea proiectului se tot amână din cauza lipsei banilor şi a aprobărilor pentru numărul de telefon. Sâmbătă un student a încercat să se sinucidă în campusul Tudor Vladimirescu prin ingestia a 50 de pastile.

În luna decembrie a anului 2007 a fost lansat de către personalul medical de la Spitalul „Sf. Ioan” proiectul Centrul Integrat Regional de Tratamente, Intoxicaţii, Traume şi Arsuri (CIRTITA). Prin el urmau să fie trataţi pacienţi cu probleme grave de natură suicidară.

Proiectul s-a bucurat de o mare susţinere îndeosebi în rândul studenţilor, care au aplaudat propunerea de atunci a dr. Tudor Ciuhodaru, medic coordonator al Unităţii de Primire Urgenţe (UPU) din cadrul spitalului menţionat. Văzând că o simplă idee începe să capete consistenţă, CIRTITA fiind bine primită în rândul populaţiei generale, tinerii de pe băncile universitare au venit cu un nou element pe care să-l încadreze în proiect: un helpline. Concret, o linie telefonică unde studenţii depresivi, dezamăgiţi în dragoste, frustraţi sau supăraţi din cauza problemelor de familie, să sune şi să primească nu doar suport psihologic, ci şi medical. Explicit, tinerii să apese pe câteva cifre telefonice iar unul din cei patru psihologi voluntari ai CIRTITEI să discute cu ei, să-i liniştească iniţial şi chiar să stabilească o întâlnire pentru a descoase firu-n patru faţă-n faţă. În luna ianuarie, studenţii deja au înaintat sugestia dr. Ciuhodaru, care a spus ferm „Da”.

Şefii de cămine, primii iniţiaţi
Însă de la răspunsul afirmativ de atunci şi până la punerea în aplicare a planului era cale lungă, iar grupul din care a luat naştere la nivel teoretic „Helpline-ul”, nu ştia că va întâmpina o serie de dificultăţi, precum susţinere financiară, aprobări, promisiuni neîndeplinite. „ESTUDIS, parte din proiectul CIRTITA, în care a fost inserat helpline-ul, înseamnă conectarea la toţi şefii de cămine. Ei se află într-un program de formare: învaţă să ştie că să facă, pe cine să cheme, ce pot face pentru prevenţia cazurilor de sinucidere. Nu a fost derulat programul momentan pentru că, din nefericire, acesta este sistemul de bugetare al spitalelor. Am hotărât cu persoanele din conducerea spitalului să aloce aceşti bani în momentul când există condiţiile legale. Fără cadrul legal strict nu se pot realiza proiectele... Acest helpline nu este o noutate, există şi funcţionează anexat în multiple spitale din afara ţării”, a afirmat dr. Tudor Ciuhodaru, medic coordonator UPU. Dacă iniţial dr. Ciuhodaru a primit o serie de promisiuni din partea unor firme, care ziceau că or să dea bani, că or să facă multe împreună, că or să bată palma pentru a exista în plan real linia telefonică în cauză, lucrurile nu au avansat. Mai mult, simplele semnături şi stampile, însemnând aprobările, au fost unele din impedimentele care au stagnat materializarea acestei laturi a proiectului. La un moment dat dr. Ciuhodaru a cerut conducerii spitalului să aloce o parte din buget în acest sens, însă nici aici lucrurile nu arătau prea roz. Deoarece contractul dintre spitale şi Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Iaşi nu a fost încheiat, dr. Lucian Popa, managerul spitalului, nu avea cum să dea bani dintr-un fond nesigur, primit pentru fiecare lună. Astfel că timp de trei luni helpline-ul, singurul de acest gen care ar putea fi la nivel naţional, a rămas doar pe hârtie, o idee trasată cu linii groase, la care medicii se gândesc cu speranţa că vreo firma va precede la acte nobile de natură financiară. În zadar. Din ianuarie şi până la această dată nimeni nu a pus concret bani pentru linia telefonică. Nici cu numărul de telefon lucrurile n-au evoluat, căci nu s-a putut obţine până la acest moment acordul pentru un număr gratuit, pe care studenţii să se bazeze în momentele de deznădejde.

Momentan s-au obţinut doar vorbe
“Au fost purtate discuţii dar încă nu s-a oferit concret nimeni. Sperăm totuşi că poate ne aud şi cei care au câte-o linie telefonică în custodie… Este un sprijin social în fond... Oricine este binevenit ca şi ofertă de linie telefonică. Deocamdată discuţiile purtate cu diverse firme de telefonie nu au ajuns la un rezultat concret pentru că era vorba de bani şi posibilităţi de finanţare. Sper ca pe traseu mai multe promisiuni să fie realizate, din partea tuturor”, a adăugat dr. Ciuhodaru. Pe lângă asistenţa psihologică făcută de specialişti, la capătul firului s-ar afla un student de la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” (UMF) care ar da sfaturi medicale, în funcţie de gravitatea cazului, de metoda suicidară etc. Medicinistul ar urma înainte un curs de pregătire, prin care să deţină toate informaţiile medicale. Totodată, cei doi vor apela la un „Senior”, adică un medic de specialitate, cu diplomă în domeniu, care să fie avizat să-şi pună cuvântul şi sfatul definitoriu asupra recomandărilor medicale.”Deocamdată nu poate fi un medic în permanenţă, dar studentul la medicină va fi instruit în cadrul proiectului, va da nişte date sumare, preliminare. În funcţie de dialogul pe care vrem să-l standardizăm cu aceşti pacienţi o să treacă un „Senior” la linia telefonică. Un „Senior” înseamnă un doctor cu experienţă, care să spună concret ceea ce trebuie făcut. Studenţii de la medicină pot fi instruiţi minimal, pentru nişte sfaturi practice, în urma unor programe de training. Această linie intenţionez s-o pun, în principiu, tot în Unitatea de Primire Urgenţe”, a informat dr. Ciuhodaru. Toate aceste elemente ar face din helpline-ul previzionat singurul de acest gen din ţară, dat fiind că Moldova este o regiune în care cifra de suicidari este în linie ascendentă. De ce pentru studenţi? „Proiectul CIRTITA are această parte care se adresează celor din mediul universitarîn primul rând pentru că ei au venit cu ideea. Sunt mulţi pacienţi cu risc suicidar din rândul lor. Un factor este reprezentat de faptul că Iaşul este principalul centru universitar din Moldova. Sunt studenţi care nu-şi regăsesc condiţiile de viaţă de acasă, sunt condiţii stresante, schimbări de cămin, de atitudine. Mulţi dintre ei au crescut sub un grad ridicat de protecţie parentală şi se trezesc brusc într-un mediu competitiv, în care trebuie să-şi impună punctul de vedere, unde trebuie să interacţioneze foarte mult cu ceilalţi. Pe acest fond, dar şi pe cel al tentaţiilor, este o competiţie atât materială cât şi profesională. Sunt discrepanţe între mulţi dintre aceştia şi apare sentimentul de frustrare. În plus există teribilisme, relaţii specifice vârstei, multe din dezamăgirile sentimentale, suprasolicitarea din sesiune fac ca aceste tentative să apară tot mai des”, a declarat dr. Tudor Ciuhodaru, medic coordonator UPU de la Spitalul „Sf. Ioan”.

Un student a înghiţit 50 de pastile
Sâmbătă, un tânăr de 20 de ani a încercat să se sinucidă în campusul din Tudor Vladimirescu. A fost găsit de colegi după ce ingerase aproximativ 50 de comprimate medicamentoase. “Adus de ambulanţă la spital, pacientul a beneficiat imediat de măsuri de urgenţă de depurare a toxicului, lavaj gastric cu sonda Faucher 34 Ch, administrare de cărbune activat şi purgativ, suport volemic şi respirator, antidotism specific şi terapie simptomatică, examene toxicologice... Pacientul este sub monitorizare clinică şi biologică, existând riscul insuficienţei hepatice, ceea ce pune un prognostic extrem de rezervat”, a informat dr. Tudor Ciuhodaru. Poliţia campusului a început o anchetă dar se pare ca gestul suicidar a fost declanşat de conflictul cu prietena. Psihologii voluntari de la spital au luat imediat primele măsuri de suport de specialitate. Cât despre cifra crescândă a acestor pacienţi, dr. Ciuhodaru se arată extrem de îngrijorat.“Eu nu susţin că aceşti oameni cu tentative suicidare nu sunt trataţi în toate spitalele din România, dar numărul, frecvenţa şi gravitatea maximă sunt în Spitalul “Sf. Ioan.” Deservirea regională a Spitalului de Urgenţă, referitor la intoxicaţii, suicid etc, este recunoscută. Din acest punct de vedere, - chiar făcând un pleonasm, dar pentru a întări ideea - Regionalul Regiunii în materie de suicid suntem noi. Nu putem spune o dată precisă când se va constitui linia telefonică “Ajutor”, pentru că nu avem buget sigur. Vrem să facem acte nobile, dar fără bani nu se poate… ”, a completat dr. Ciuhodaru. Dacă această linie se va realiza întâi pentru studenţi, medicii nu exclud ipoteza ca pe viitor să se extindă la nivelul populaţiei generale.

Alţi 10 pacienţi sătui de viaţă
10 pacienţi cu tentative de suicid au ajuns într-o singură noapte, sâmbătă spre duminică, la UPU, Spitalul “Sf. Ioan”. Nu s-a remarcat o incidenţă crescută în rândul femeilor, căci distribuţia este similară în funcţie de sex. Pacienţii sunt cu vârste între 20-54 de ani, iar persoanele de sex feminin au între 26-34 de ani. “Metodele folosite sunt variate: intoxicaţia acută exogenă medicamentoasă, utilizând substanţe corozive (hipoclorit, soda) sau alte substanţe din gospodarie ( insecticid, diluant, detergent) şi mergând până la plăgi mutilante autolitice provocate cu foarfecele de gradinarit. Cei mai gravi sunt doi pacienţi de 54 şi 26 de ani ce au ingerat în scop suicidar substanţe corozive, prezentaţi în UPU cu disfagie (degluţie dificilă), odinofagie, deglutiţie imposibilă inclusiv pentru lichide (indicator de severitate), dureri retrosternale şi epiagastrice,cu risc major imediat de hemoragie şi perforaţie digestivă ,precum şi risc infecţios şi de dezvoltare a fenomenelor stenotice cu imposibilitatea alimentaţiei, pe termen lung”, a conchis dr. Tudor Ciuhodaru, de la Spitalul “Sf. Ioan. Cei doi bărbaţi sunt internaţi în ATI-Toxicologie iar prognosticul este extrem de rezervat. Psihologii voluntari au asigurat deja suportul psihologic al acestor pacienţi şi averizează asupra vârfului de risc suicidar înregistrat în perioada primăverii. De la începutul anului, peste 200 de pacienţi suicidari au fost asistaţi în cadrul proiectului CIRTITA.

Sursa: Monitorul (Gabriela Popescu)