Citeste, semneaza si da mai departe! 48 de ore

Au trecut doar doua zile de la lansarea campaniei on-line de strangere de semnaturi pentru ca Iasul sa aiba Spital Clinic de Urgente in Copou cu centru de trauma inclus.

Sunt deja 553 de semnatari ai acestei petitii.

Sunt cei care au inteles ca mai devreme sau mai tarziu toti ajungem la urgente.Ca suntem noi sau fratele sau sora sau poate
mama,tata,fiul ,fiica .Ca viata noastra sta intr-o secunda.





Dupa atatia ani nu ne mai putem permite sa pierdem timpul atunci cand vorbim despre Urgente.

Semnand aici puteti salva o viata!

Si daca vreti si alte argumente despre ceea ce face zilnic echipa de la Spitalul Clinic de Urgente intr-un spital de 123 de ani ce sta sa se darame ... vi le ofer prin ceea ce urmeaza:

Clinica de Ortopedie-Traumatologie preia urgente din intreaga regiune

Performanta in conditii de razboi la Spitalul de Urgente


Daca cineva ar incerca sa isi faca o parere despre activitatea Clinicii de Ortopedie-Traumatologie de la Spitalul de Urgente "Sf. Ioan", bazandu-se doar pe lista impresionanta de rezultate remarcabile obtinute de medicii de aici, nu ar vedea, cu siguranta, decat o fata a medaliei. De ani buni, specialistii din sectia ieseana incearca si reusesc sa ajunga la performante deosebite, demne de cele mai bine dotate spitale din lume, in conditii care li s-ar parea imposibile confratilor de peste hotare.

50 de paturi pentru o regiune intreaga

Clinica de Ortopedie de la Spitalul de Urgente "Sf. Ioan" este singura sectie din Iasi specializata in tratamentul problemelor ortopedice acute. Practic, aici ajung toate persoanele care au nevoie de interventii de urgenta in domeniul ortopediei.

"Tratam atat locuitori din judetul Iasi, cat si cazurile grave din toata zona Moldovei. Adresabilitatea noastra este foarte mare", a explicat .dr. Paul Sirbu, medic ortoped, directorul medical al Spitalului de Urgente "Sf. Ioan".

Odata cu iarna incepe calvarul

Mai ales in perioada iernii, rezistenta la stres a medicilor din clinica ieseana este pusa la grea incercare. Problemele de infrastructura cu care se confrunta sectia, la fel ca intreg Spitalul de Urgente, de altfel, par si mai severe.

"In mod ciudat, imediat dupa ce s-au asternut primele zapezi, adresabilitatea nu a fost atat de mare. Greul a inceput in perioada Craciunului, cand temperaturile au crescut, iar gheata a fost acoperita de apa. Pacientii au inceput sa curga, iar clinica a devenit neincapatoare. Internam cate 10-12 bolnavi zilnic. Au fost zile in care 3 pana la 9 din persoanele care ar fi trebuit internate in clinica noastra au stat in UPU, pentru ca la noi nu mai erau paturi libere. Pe timp scurt, am fost nevoiti sa internam chiar si cate 2 persoane in acelasi pat. In sectie s-a operat in regim non-stop, in toate zilele de Craciun si de Revelion", a povestiti prof.dr. Sirbu.

Masa de operatii veche de 30 de ani

Lucrurile ar fi stat cu totul altfel daca sectia ar fi functionat in conditii normale si ar fi beneficiat de ceva investitii in ultimii ani. Singura clinica de ortopedie pentru urgente la adulti din Iasi are doar o singura sala de operatii in care se pot realiza interventii de mare amploare, cum ar fi cele de implantare a unor proteze de sold sau de rezolvare a fracturilor complexe, si inca o sala pentru operatii mai mici. In plus, in sala mare, medicii si pacientii au la dispozitie o adevarata piesa de muzeu: o masa de operatii veche de peste 30 de ani.

"La noi a fost montata in 1990, dupa ce am primit-o ca donatie de la o clinica din Germania, imediat dupa Revolutie. La acea vreme, nu era noua, fiind deja veche de vreo 10 ani. Masa nu este defecta in acest moment, insa se strica des si, de-a lungul timpului, am apelat la tot soiul de artificii pentru a o repara. Nu stim cat va mai rezista. Daca facem un calcul sumar, la o medie de 1.500 de pacienti operati pe an, putem spune ca, pana acum, peste 30 de mii de persoane au suferit interventii pe aceasta masa", a sustinut prof.dr. Paul Sirbu.

Pacienti carati cu targa intre cladiri

Pe langa masa de operatii "de muzeu" si cladirile monument istoric, la propriu si la figurat, in care functioneaza clinica, zi de zi, bolnavii care ajung aici mai au de indurat o corvoada. In spitalul pavilionar, in lipsa lifturilor, pacientii sunt carati cu targa prin curte si de la un etaj la altul, indiferent de vreme. In ultima saptamana, bolnavii cu leziuni severe, slabiti deja de suferinta, au fost plimbati de la un pavilion la altul cand afara erau chiar si minus 27 grade Celsius.

Premiere regionale

Totusi, proverbul "omul sfinteste locul" pare sa fie ilustrat cum nu se poate mai bine la Clinica de Ortopedie-Traumatologie de la Spitalul de Urgente "Sf. Ioan". In ciuda tuturor minusurilor, a cladirilor vechi in continua degradare, a echipamentelor uzate si depasite, a mesei de operatii piesa de muzeu, specialistii ieseni incearca si reusesc sa faca performanta si sa introduca fara incetare tehnici noi in aceasta regiune a Moldovei.

Cele mai recente reusite au fost inregistrate chiar dupa Anul Nou, cand doi pacienti au beneficiat de doua metode de ultima generatie pentru rezolvarea leziunilor ortopedice. In primul caz, specialistii ieseni au facut tot posibilul pentru a ajuta un tanar de 36 de ani, care a suferit o ruptura importanta de ligamente la nivelul claviculei. Desi nu aveau instrumentar adecvat, ortopezii au facut eforturi deosebite pentru a rezolva leziunea printr-o tehnica minim invaziva, cu un sistem de fire metalice folosit pentru prima data in regiunea Moldovei.

In al doilea caz, o pacienta de 68 de ani, cu o fractura urata de femur, a fost ajutata sa mearga din nou cu un implant de ultima generatie. Exemplele de acest tip pot continua...

Pacientii primesc totul gratuit

Pe langa eforturile de a pastra calitatea actului medical la standarde ridicate, medicii din Clinica de Ortopedie-Traumatologie incearca sa nu ii impovareze pe pacienti cu plata materialelor sanitare si a medicamentelor de care beneficiaza. Mare parte din protezele si dispozitivele de ultima generatie folosite in cadrul interventiilor realizate aici sunt obtinute de spital prin graturi de cercetare sau prin donatii, astfel incat bolnavii nu trebuie sa le cumpere.

"Cu toata modestia, suntem, probabil, singura clinica de ortopedie din tara in care pacientii sunt tratati fara sa fie pusi sa plateasca nimic. Facem eforturi sa cumparam materialele necesare la cel mai bun raport calitate-pret, astfel incat acestea sa ajunga pentru toata lumea. Doar foarte rar se intampla ca unii pacienti sa aleaga sa plateasca unele dispozitive si proteze pe care noi nu le putem asigura gratuit. In aceasta situatie, insa, este vorba despre optiunea lor de a beneficia de un produs mai bun, nu de faptul ca nu ar putea primi ingrijiri gratuit", a tinut sa sublinieze .dr. Sirbu.( Sorina Ciobanu )

sursa: Flacara Iasului

Socant: a ajuns la spital cu un copac infipt in piept









● Un tanar a ajuns la spital cu un trunchi de copac infipt in piept ● Trunchiul de brad, cu o grosime de 12 centimetri, i-a strapuns pieptul si a iesit prin spate ● A fost nevoie ca trunchiul sa fie taiat cu drujba pentru ca tanarul, in varsta de 24 ani, sa fie transportat la spital de la locul producerii accidentului ● Chirurgul Corneliu Morosanu, cel care a salvat viata acestui tanar, a fost impresionat de ceea ce a putut vedea ● Cea mai dificila parte a interventiei chirurgicale a fost reconstructia cutiei toracice, deoarece coastele erau fracturate aproape in totalitate ● "Am fost impresionat de ceea ce am vazut. Colegul de la spitalul din Suceava m-a sunat si mi-a spus ca imi trimite un pacient care are un lemn in torace. L-am intrebat daca inca mai traieste. Nu ma asteptam sa vad asemenea imagini socante. Pur si simplu pacientul avea un trunchi de brad care i-a intrat in torace si a iesit prin spate. Acel trunchi avea inclusiv cioturi", a declarat chirurgul Corneliu Morosanu

A ajuns la spital cu un trunchi de copac in piept. Mai exact, trunchiul de brad, cu o grosime de 12 centimetri, i-a strapuns pieptul si a iesit prin spate. Chirurgul care era de garda la Spitalul de Urgente Sf. Ioan a fost anuntat ca urmeaza sa fie adus un pacient cu o bucata de lemn in piept. Nici prin cap nu i-a trecut chirurgului Corneliu Morosanu ca tanarul are un trunchi de copac in piept, iesit prin spate. Nu se astepta la un caz atat de grav. Dar chirurgul Morosanu de la Urgente este de principiul ca atata timp cat bolnavul respira, trebuie sa i se acorde o sansa. Tanarul a fost adus la spitalul iesean dupa vreo 7 ore de la producerea accidentului. Initial a fost transportat la spitalul din Radauti, apoi la cel din Suceava si dupa aceea a ajuns la Iasi. Baiatul, in varsta de 24 ani, era victima unui accident rutier. Acesta se afla intr-o masina alaturi de fratele sau si inca trei persoane. Tanarul statea pe bancheta din spate, pe locul din mijloc. Fiind iarna, la ora 17.00, cand s-a produs accidentul afara era intuneric. Masina in care se afla tanarul a intrat intr-o caruta cu lemne, iar trunchiul unui copac a trecut prin parbriz si i-a strapuns pieptul, iesind prin spate. Baiatul a ramas imobilizat in masina, fara ca cineva sa poata sa-l scoata de acolo. La un moment dat, unul dintre cei care conduceau atelajul si-a dat seama ca are o drujba in caruta. Acesta a luat drujba si a taiat trunchiul de copac atat din fata, cat si din spatele victimei pentru ca baiatul sa poata fi scos din masina si transportat apoi la spital. Fratele victimei a scapat nevatamat si a incremenit in momentul in care si-a vazut fratele cu trunchiul de copac infipt in piept. A fost convins ca viata acestuia s-a sfarsit.

Operatia
In drum spre Spitalul de Urgente din Iasi, pacientul a facut de doua ori stop cardio-respirator, fiind resuscitat de medicul de la ambulanta. "Am fost impresionat de ceea ce am vazut. Colegul de la spitalul din Suceava m-a sunat si mi-a spus ca imi trimite un pacient care are un lemn in torace. L-am intrebat daca inca mai traieste. Nu ma asteptam sa vad asemenea imagini socante. Era intubat si avea cateter venos pus la spitalul din Suceava. Nu sangera si nu fusese atins nici cordul. Pur si simplu pacientul avea un trunchi de brad intrat in torace si care a iesit prin spate. Acel trunchi avea inclusiv cioturi. L-am introdus imediat in sala de operatie sa-i dam o sansa. Eu sunt de principiu ca trebuie sa facem tot ce putem pentru pacientii care ajung in viata la spital. Am inceput interventia chirurgicala pentru a scoate mai intai trunchiul din piept. Pentru asta i-am despicat toracele pe o parte. Avea ruptura de pulmon drept, iar coastele erau fracturate aproape in totalitate. De altfel, i-am scos o bucata de pulmon", a declarat chirurgul Corneliu Morosanu. Cea mai complicata parte din interventia chirurgicala a fost reconstructia cutiei toracice. La aceasta operatie, chirurgul Corneliu Morosanu a fost asistat de medicii rezidenti care erau de garda. Cu ajutorul acestora a reusit sa salveze viata acestui tanar. Modest, medicul a tinut sa precizeze ca pe acest pacient l-a salvat tineretea. "Reconstructia cutiei toracice a fost o mare problema. In aceste cazuri cand coastele sunt fracturate aproape in totalitate, pacientul ramane intubat 7 zile, respira numai cu ajutorul aparatelor pentru refacerea coastelor", a spus chirurgul Corneliu Morosanu. Dupa 20 de zile de spitalizare, tanarul a fost externat, a urmat o perioada de recuperare, dupa care si-a reluat activitatea de zi cu zi. Fiind un caz impresionant, chirurgul Corneliu Morosanu a prezentat acest caz si colegilor participanti la congrese de specialitate. ( Magda Olteanu)
sursa : Buna Ziua Iasi

10 thoughts on “Citeste, semneaza si da mai departe! 48 de ore

  1. simona

    Ma gandeam daca nu ar fi util pentru cei care nu cunosc conditiile in care lucrati,afisarea unor fotografii din cladirea aceea “provizorie”in care dv si echipa primiti urgentele?
    Multi isi imagineaza ca e o cladire mai micuta,ei nu stiu ca practic e o casuta de tabla! Cu cateva poze toti cei care nu au trecut pe acolo vor intelege mai bine penibilul situatiei,cred eu. Succes!

  2. Andreea

    Socant?!Da…insa sunt multe cazuri disperate,mult prea multe care au nevoie de asemenea MEDICI ca cei de la Sf Ioan si aici subliniez numele Dl-ui Morosanu prin mainile caruia am trecut si eu undeva prin 2006….am ajuns cu niste dureri abdominale groaznice si ma asteptam sa fiu repezita,amanata ca doar era vorba de banala apendicita …..insa dupa ce “m-au bagat in perfuzii” a aparut si Dr Corneliu Morosanu si mi-a spus :”Te-am preluat eu si nu intri maine,intri in seara asta!”Dupa vreo 2 ore m-au anuntat ca “Mergem sus si in juma’ de ora scapi!”Tremuram ca varga,nu intrasem niciodata “La Urgente”,dar operatie…..pt ca nu a fost anestezie totala,am ras si am glumit pana m-a anuntat ca apendicele facuse deja POC si e mai mult peritonita,asa ca a durat mai mult ,timp in care domnul doctor a vorbit cu mine,mi-a explicat tot pana s-a terminat.Si la cum m-a cusut a avut grija,nu se mai vede absolut nimic …am vazut unele cratere lasate de alte maini de am avut cosmaruri pana mi-am dat jos bandajele!Un om atat de calm,atat de amabil ..a contat enorm felul in care m-a pregatit,felul in care au avut grija de mine cei de acolo de la Sf Ioan in ciuda cazurilor mult mai grave si pentru asta le multumesc.E mare pacat intr-adevar de conditiile in care lucreaza si mai ales pentru salariile pentru care lucreaza,asta e cu adevarat socant!Profesionalismul,promptitudinea si amabilitatea ,dar mai ales OMENIA ,lucru rar intr-o mare de LUME,sunt calitatile ce ii definesc pe cei de la Sf Ioan.Multumesc D-lui Morosanu!

  3. Iulian

    Am ajuns cu tatal meu fara suflare.Nu m-au primit pe usa la alte spitale.Il credeam mort.A fost preluat inca din masina de doctorul Ciuhodaru si de brancardieri.Aproape doua ore nu am stiut ce sa mai sper ,ce e cu mine.L-au scos din UPU plin de tevi si de aparatura.L-au dus prin curte pana la terapie intensiva.Acolo l-au preluat alti doctori si dupa 10 zile tatal meu pleca acasa pe picioare.Nu stiu cum as putea sa multumesc veodata echipei de la acest spital.Conditiile sunt infecte.Peretii cad iar pacientii sunt preluati intr-o cladire de tabla.Si totusi personalul lupta ca la armata pentru fiecare pacient.Le doresc sa se mute cat mai curand in noul spital.Politicienii nu pot hotara si pentru viata noastra.Ma gandesc ca si alti pacienti pot fi in orice zi in locul tatalui meu.MULTUMESC DIN SUFLET ACESTUI MARE DOCTOR TUDOR CIUHODARU !

  4. simona

    ce banala apendicita,asta e ceva urgent! Andreea,eu am venit intoxicata de la mare la pachet cu o gastrita,la upu in constanta nici nu s-au uitat la mine,era O SINGURA ASISTENTA la o sala cu 12 paturi care punea perfuzii si apoi te trimitea cu ea intr-o mana si cu recip de urina in alta sa te duci tu,asa,pana la laborator! Am fost oripilata…
    Am venit la Iasi cu 2 copilasi mici in masina,sotul conducea ca un nebun,noroc de mama ca a avut grija de copii;am stat lesinata in fata tot drumul,icneam si varsam si tremuram;oricum e mai usor decat o apendicita si tot am fost tratata imediat ce am ajuns acolo,inclusiv 3 zile la rand!
    Fara mofturi,fara ochi peste cap,fara fite,repede,precis si bine si eram absolut uimita ce pot face unii oamenii intr-un cort de tabla!

  5. gigi

    In urma cu vreo 2 ani am ajuns cu tatal meu la Dl Dr Morosanu, pentru a planifica o operatie de amputare a unui picior. Suferea de arterita, iar de la o alta clinica dintr-un alt spital din Iasi i-a fost recomandata amputarea membrului respectiv. Cu toate ca tata ,,detinea,, un pachet important de alte boli(insuficienta renala, prostata, ciroza hepatica si bineinteles o veche si grava boala de inima) dar si o varsta inaintata(78 ani), Domnul Doctor a eliminat din start varianta amputarii piciorului si a inceput a reface ce se mai putea. Dupa aprox 1 an si 3 interventii chirurgicale piciorul era ,, ca nou,,. Urma ,,sa-l innoiasca,, si pe celalat , insa, din pacate, cumulul de boli si varsta si-au spus cuvantul.
    A contat foarte mult in lupta cu boala daruirea acestor OAMENI. Pur si simplu te trageau dupa ei si permanent iti dadeu un fir de care sa te agati. O mica speranta, dar sperai.Nu trebuie uitata nici echipa cu care lucra Domnul Doctor: Dr Roata, Dr Toma, Dr Fiedler, echipa de la ATI,asistentele, infirmierele, brancardierii.
    Nu stiu cati dintre locuitorii Iasului stiu conditiile in care se lucreaza la Urgente. Faptul ca sala de operatie este la etaj, iar ATI la parter. Si se cara bolnavii de la UPU la sala si apoi de la sala la ATI cu targa sau cu patura, pe scari. Sau faptul ca in salonul de barbati sunt aproximativ 18-20 de paturi, uneori cate 3 bolnavi la 2 paturi, unul cu piciorul taiat, altul operat la stomac si al treilea,stand la mijloc, isi asteapta randul la operatie. Langa ei, un alt pacient,privilegiat, singur in pat, aflat in sevraj, legat de maini si de picioare, tipand, vorbind fara noima, tremurand si zbatandu-se de ai impresia ca se va desface in bucati. Sau mergeti intr-o zi oarecare in ambulatoriu sa vedeti cum puhoi de oameni asteapta suferinzi randul la unul din cele 2 ,,cabinete,, de consultatii. Si printre ei se strecoara si DOCTORII, pandind usile celor 2 ,,cabinete,, pentru a fi primii si a putea consulta pacientii.
    Ar trebui organizata o ,,zi a portilor deschise,, pentru iesenii de rand dar si O ZI A PORTILOR LARG DESCHISE la care sa participe numai ,,personalitatile,, cu putere de decizie. Poate o plimbare prin cladirile spitalului si contactul cu cruda suferinta ii va sensibiliza.
    Mii de multumiri OAMENILOR de la Urgenta

  6. Ciuho Post author

    Excelenta ideea cu ,,ziua portilor deschise ” la Spitalul de Urgente.Vor vedea toti iesenii in ce conditii de front se lucreaza la noi.Si vor avea un cuvant de spus atunci cand se va hotara destinatia cladiri.O vom organiza cand vom avea 1000 de semnaturi .Voi fi onorat sa va am aproape si va asteot intr-o zi la UPU .

  7. simona

    super idee,dar sa anuntati in presa sau undeva acest lucru,sa stie toata lumea ca nu e nimic de ascuns si nici fals in aceste randuri;si ma gandesc ca ar fi bine sa fie aceasta zi pana in mai,poate ca cei ce vor vedea conditiile de lucru se vor hotari si asupra destinatiei celor 2%,nu?

Leave a Reply

Your email address will not be published.