Se aude domnu` Zgonea?! Potrivit articolui 23 din regulament, mai precis alineatul (1) ,,Şedinţele comune ale comisiilor sunt publice, cu excepţia cazurilor în care plenul acestora decide altfel. Lucrările pot fi transmise sau difuzate de instituţiile mass-media, dacă acest lucru este aprobat de majoritatea parlamentarilor prezenţi.”

Cu toate acestea, Zgonea & colaboratorii, au decis, fără a supune la vot, că şedinţa Comisiei de cod electoral se va desfăşura cu uşile închise pentru că ,,nu se pot lua decizii de faţă cu presa”.

În mod cert Zgonea nu este Charlie. A uitat de mult că aceste comisii dezbat legi de interes public, care ne privesc pe toţi şi nu doar pentru interesele PSD. Şi să nu uite domnul Zgonea că la referendum am decis să fie doar 300 de parlamentari, nu 400, nu 418, niciunul în plus.

Ce ascundeţi domnu` Zgonea? Vrem să ştim dacă introduceţi în noul cod şi proiectele mele de lege privind limitarea numărului de mandate precum şi ridicarea imunităţii pentru fapte de corupţie.

Mimetismul terorist, anunţarea de atacuri sinucigaşe şi pedepsele derizorii vor creşte apelurile false şi abuzive la 112. Cazul de azi, când un barbat beat a anunţat la 112 că are o bombă in rucsac, mobilizând poliţiştii, jandarmii şi SRI este doar preambulul la apelerurile de acest gen, într-o perioadă în care relatările despre atacurile teroriste domină media naţională şi internaţională-

Pentru descurajarea unor astfel de apeluri ce pun în pericol viaţa celor ce au nevoie de asistenţa de urgenţă şi care generează cheltuieli inutile solicit adoptarea proiectului meu de lege ce prevede sancţionarea aspră, cu amenzi cuprinse intre 1000 si 4000 de lei sau 100 pânâ la 400 de ore de muncă în folosul comunităţii, a celor ce recurg la astfel de apeluri ce s-ar adăuga celor 34000 de apeluri false înregistrate în fiecare zi. În cazul repetării se poate ajunge pâna la dublarea amenzilor sau a orelor de activitate în folosul comunitatii şi chiar la închisoare.

Cazul de la Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi, în care există suspiciunea că patru pacienţi ar fi decedat în urma unor manevre medicale invazive, readuce în atenţia publică o problemă mai veche: modul de soluţionare a cazurilor de malpraxis. Chiar dacă familiile acestor pacienţi vor clama malpraxisul şi vor solicita accesul la datele medicale înscrise în foaia de observaţie, ele se vor izbi de omerta insituţională ce invocă confidenţialitatea acestor informaţii chiar şi faţă de rudele apropiate.

Pentru deplina celeritate am iniţiat doua proiecte legislative ce vin în sprijinul pacienţilor şi a familiilor acestora.

Prima are ca obiect de reglementare modificarea completarea alin. (1) al art. 10 din ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 386 din 7 aprilie 2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, în sensul clarificarii modului prin care pacientul poate desemna o alta persoană care să aibă acces la informaţiile considerate confidenţiale. Mai precis pacientului va avea dreptul de a desemna, printr-un acord consemnat în foaia de observaţie, o persoană care să aibă acces deplin, atât în timpul vieţii cât şi după decesul pacientului, la informaţiile cu caracter confidenţial din foaia de observaţie.

A doua complează articolul 22 din legea 46/2003 privind drepturile pacientului, dând dreptul rudelor de gradul întâi a pacientului decedat, soţului sau soţie supravietuitor, de a solicita informaţiile cu caracter confidential, dacă pacientul sau legea nu a interzis în mod expres aceasta cerere.

În acest demers am pornit de la faputl că restricţionarea accesului familiei la foaia de observaţie a pacientului nu are un temei legal iar transparența, cu limitele impuse de lege, trebuie să devină prioritară. Cei care invocă dreptul la confidenţialitate pentru a restricţiona accesul familiei şi a altor persoane la informaţiile din foaia de observaţie nu vor să citească legile în totalitate. Continue reading →

Demisia! Cei de la Siutghiol puteau fi salvaţi dacă se intervenea la timp. Strigătele de ajutor ale supravieţuitorilor prăbuşirii elicopterului SMURD puteau fi auzite de pe mal! E afirmaţia facută astăzi de procurorul general al României, Tiberiu Niţu, pe baza concluziilor experţilor, ce demontează fară echivoc declaraţiile ministrului pesedist Arafat, cel responsabil direct de intervenţiile în situaţiile de urgenţă, ce a susţinut chiar înainte de începerea anchetei că este imposibil ca strigătele de ajutor ale supravieţuitorilor să fie auzite de pe mal, argumentând cu experienţele pe care le-a făcut cu cei de la ISU.

Fără să-l fi întrebat încă vreun procuror despre pierderea celor cinci vieţi, pesedistul Arafat şi-a pus subordonaţii la zbierăte experminentale, a căror valoare este egală cu a frecţiei Diana în medicina de urgenţă. Penibil şi cinic. Cei care ar trebui să-şi dea demisia pentru organizarea dezastruoasă de la Siutghiol şi dinn Apuseni au încercat din nou să-şi ascundă mizeriile sub preş, utilizând fără jenă câţiva subordonaţi a căror voce era estompată de eventuala pierdere a locului de muncă şi care nu vor striga niciodată precum cei urlă după ajutor ameninţaţi de spectrul morţii.

Minciuna are picioare scurte!

[embed]http://https://www.youtube.com/watch?v=prImp4MspLo[/embed]

Ce se mai pricep la desenat hărţi. Să vezi şi să nu crezi: după trei ani de guvernare, Victor Ponta spune că are nevoie de un pact pentru autostrăzile desenate, altfel nu are rost să se apuce de treabă. Între timp noi plătim rovinieta şi suprataxa pe combustibil iar ei îşi iau liniştiţi salariul şi se bucură de privilegii. Nu poţi guverna trei ani şi apoi să ceri un pact ca să te apuci să faci ceva. Asta trebuia să o facă din prima zi din care a fost investit!

Ce ziceţi de un pact prin care Tovarăşu` să plece acasă?

Ce se mai pricep la desenat hărţi şi plagiat pacte. Oare cu ordonanţele de urgenţă cum va sta?

Presa a fost adesea prima sau singura instituţie care s-a luptat cu corupţia şi a dezvăluit fraudele făcute de mafia transpartinică. În plus, mediatizarea intensă a acestor cazuri, a făcut imposibilă muşamalizarea lor.

Nu întâmplator am propus o iniţiativă legislativă privind crearea Fondului Special pentru Jurnalismul de Investigaţie care să sprijine, prin finanţarea directă, jurnaliştii sau trusturile de presă care mai au curajul să dezvăluie orice act de corupţie ce prejudiciază bugetul de stat. Proiectul, ce prevede alocarea a 2% din valoarea prejudiciului recuperat în urma demersului jurnalistic, limitează presiunile politicului asupra presei şi constitutuie un nou instrument de luptă cu hoţiile puternicilor zilei. Nu întâmplător, deşi nu presupune cheltuieli sau înfiinţarea unor noi instituţii, proiectul a primit aviz negativ din partea guvernului Ponta.

Corupţia instituţionalizată, de partid şi de stat, constituie o ameninţare la prezentul şi viitorul României. Nu avem spitale, nu avem şcoli, nu avem drumuri, nu avem locuri de muncă, nu avem pensii şi salarii decente pentru că se fură. Dincolo de declaraţiile politicienilor ce condamnă ,,mediatizarea excesivă” a cazurilor de corupţie, noi mai sperăm că afirmaţia actualului preşedinte că ,,nu există altă cale pentru România decât aceea a unei ţări eliberate de corupţie” face parte tot din ,, România lucrurului bine făcut”.

Solicit şi pe această cale tuturor parlamentarilor, indiferent de culoare politică, să voteze acest demers ce se alătură celui ce prevede ca parlamentarii acuzaţi de corupţie să rămână fără imunitate.

5,15g 0% la doar 14 ani. Un alt motiv pentru adoptarea legii mele privind introducerea orelor de educaţie pentru sănătate în şcoli. Pacientul din Târgu-Frumos, în comă toxică exogenă grad III, prezenta şi hemoragie digestivă, pneumonie de aspiraţie, precum şi o fractură de claviculă, toate pe fondul consumului de alcool. Când starea clinică s-a ameliorat, pacientul a declarat că obişnuieşte să consume câte o bere.

Precedentul record la alcoolemie îi aparţinea unui pacient de 15 ani: 5,o1g0%. Elevul a fost adus în comă la Spitalul ,,Sfânta Maria” chiar de bunica îngrijorată de starea de rau aparută dupa consumul de ţuică. Recordul de alcoolemie la tinere aparţine unei gravide minore din Hârlău şi este de 1,7g0%.

În timp ce legea mea privind obligativitatea educaţie pentru sănătate zace prin sertarele parlamentului, lipsa educatiei pentru sănătate din şcoală şi familie se vede tot mai mult în afara şcolii. Statisticile ne arată creşterea îngrijoratoare a numărului de adolescenţi care consumă alcool precum şi a cantităţii ingerate. Patru din cinci adolescenţi consumă ocazional alcool, unul din cinci bea frecvent iar 3% beau zilnic cel puţin o bere sau un pahar de vin. Un sfert din ei consumă în cursul aceluiaşi episod peste cinci doze de alcool, ceea ce reprezintă cantităţi mai mari decât adulţii.

Aproape jumătate, mai precis 40%, fac acest lucru pentru distracţie. Mai grav este că 50% dintre ei spun ca fac acest gest pentru a uita de probleme, ceea ce sugează apariţia dependenţei la vârste tot mai fragede.

Nu e singurul lucru nedorit. Continue reading →