Acum că, vorba lui Gorghiu, avem rezultatele și nu exit pollurile de rahat care o nemulțumeau pe blondă, putem trage concluziile finale privind alegerile de ieri. Nu că asta ne-ar place.
În opinia mea se identifică următoarele lucruri:
- Pe români îi doare în cur de politică, de PSD dar mai ales de celelalte partide. Nu mai ies la vot pentru că s-au convins de mult că între ce zic și ce fac politicienii este o diferență pe care numai cu bâta o poți corecta. Implicarea politică înseamnă pasiune, enervare, certuri cu amicii, ocazional cu rudele (cum pățeam eu pe vremea lui Băsescu) și nimeni nu are chef de asta degeaba. Prezența atât de mică la urne reprezintă în continuare un vot de blam pentru toate partidele chiar dacă acestea aparent s-au obișnuit cu asta ca bețivii cu îmbufnarea nevestelor.
- PSD a câștigat pentru că au fost suficient de abili să scape de Ponta la timp și pentru că au reușit să numească un guvern de care să se desolidarizeze de fațadă cât să pară o forță înnoitoare a patriei și nu ceea ce sunt și au fost mereu – un partid de oportuniști, de îmbogățiți, demagogi și incapabili de construcții benefice pentru țară și de reforme. Cumva au pozat în oameni serioși care vor și ei săracii să scape țara de opresiune și proastă organizare, omițând să zică (și prostimea omițând să priceapă) că de fapt 80% din ce este rău în țară, de la corupția devastatoare, la lipsa de progres, dezinteresul general și regresul social, economic și moral pe care îl trăim li se datorează direct.
Dacă ar exista vreun interes de a face ce au promis, stacojii ar fi într-un rahat teribil acum că masivitatea voturilor face ca posibilitatea de a anexa la guvernare cozi de topor, tocmai bune de arătat cu degetul peste 1-2 ani ca vinovați ai lipsei de respectare a promisiunilor, este destul de forțată.
Din fericire pentru ei treaba merge oricum în România, și cu dosare în justiție (care este toată coruptă și trebuie adusă la normalul votului, nu-i așa?), și cu condamnări, și cu castele și cu piscine.
Gura papă și socialdemocrația înflorește, mama lui de iod din mâncarea alegătorilor de stânga.
- Adevărații câștigători ai scrutinului au fost în opinia mea ALDE și PMP. Confruntați cu binemeritata extincție (sper eu doar amânată) respectivele partide au reușit printr-un screamăt prelung să își trimită produsul digerat al viziunii lor despre viață și politică în parlament. Vor fi cu noi, nu se știe de ce și pentru ce bine, ca și cum un parlament fără Băsescu, Udrea sau Tăriceanu ar fi fost intolerabil acestui popor. Nu vor avea putere dar vor avea un loc de unde vor bate, cu maturitate politică desigur, darabana despre minunatele proiecte și viziuni liberale, populiste și așa mai departe pe care, peste 322 de ani, când vor câștiga în fine alegerile, le vor pune în practică. Cerberi ai democrației cu schelălăieli de ciuaua, fără alt mobil decât acela de a fi și ei parlamentari.
Și poate, în cazul ALDE, să apuce vreun zgâtrci de la clefăiala socialdemocrată.
- Contrar a ce exhiba aseară pe la televiziuni, USR nu a câștigat nimic. Este adevărat că scorul electoral a fost neașteptat de bun și a arătat că, pe teritoriul pârjolit din punct de vedere al politicienilor și al partidelor de valoare, pot să apară rapid partide noi și sărace
Totuși declarațiile privind victoria democrației venite din partea unui partid cu performanță electorală cu o singură cifră, par o glumă proastă. Tot ce au făcut bieții oameni (și cu votul meu, că veni vorba) a fost să se califice la turneul final și să își pregătească echipa lor pentru finala din 2020. Toți ochii celor ca mine, cu afinități de dreapta și dezgust față de politicienii actuali vor fi ațintiți pe ei cu speranța că au, dincolo de vocea dogită a lui Nicușor, un alt mod, realmente de a face politică.
- PNL primește în fine o lecție și o sulă în bot, binemeritată, de la electoratul său, pregătit a-și lua zborul spre alte zări. Nu a ajutat nici faptul că s-au ”unit” cu otrepele PDListe (dracu știe de ce au făcut-o), nici modul în care au aprobat alegerile de primari într-un tur (urmat de pierderea Bucureștiului), nici clipurile și mesajul electoral subțirele, bazate pe speranța că Cioloș va fi un fel de Hagi al partidului, cu voleuri și driblinguri fulgerătoare când de fapt, bietul om, nici nu a vrut nici să se legitimeze la ei în partid.
În plus, după cum spunea și CTPul ieri, PNL a reușit să pară că a fost partidul din spatele guvernării, decontând electoral nereușitele acestuia, în timp ce PSD, care prin voturile lui a numit susnumitul guvern, s-au dat marii opozanți și înnoitori ai acestuia.
Dar ce ne puteam aștepta de la o blondă care aseară aștepta să vadă cu cât mai scade la numărătoare față de exit polluri înainte să ia decizia așteptată ?
Pentru că numai demisia neîntârziată și ralierea cât mai rapidă a epavei PNL în jurul unor politicieni care să însemne ceva măcar pentru alegătorii de dreapta pare singura variantă pentru evitarea involuției caracteristice de la genPNL la gen ALDE apoi gen PUNR și în final gen PNȚ.
- A intrat UDMRul în parlament, dar cred că nu o să le placă – pula guvernare.
Puse cap la cap toate aceste concluzii ar putea face pe unul mai slab de înger să se arunce în furcă și pe unul mai zdravăn să se așeze, de dimineața, în fața ambasadei SUA la viză.
În ce mă privește voi folosi un alt abord, respectiv voi muta la loc durerea în acel loc special al unui bărbat în care, în sesiunile parlamentare, mai ustură și voi aștepta ca, la primele hăulituri și detunături, să plec spre Piața Universității.
Doar că, spre deosebire de acum 27 de ani, parcă de data asta aș lua și o armă.