Una din reușitele propagandei de stânga pesedistoaldistă este aceea de a inocula în mintea oamenilor normali ideea că fiecare din ei pot fi subiectul unor abuzuri inimaginabile ale procurorilor, văzuți ca o șleahtă de orci însetate de sânge nevinovat.
Că, de fapt, ce au pățit niște perosane candide și nevinovate, constructori și binefăcători de țară, precum Adrian Năstase, Vanghelie, Mazăre, Dragnea, Nicușor Constantinescu, Șova, etc, etc, etc se poate întâmpla și nouă, celor care ne trezim la 6 dimineața zi de zi ca să prestăm proletărește la servici.
Dacă exemplele ar cădea preponderent din lumea oamenilor normali și nu a politrucilor cu viloaie, jeepane, girofaruri și conturi grase, probabil că și eu aș fi de partea antiDNA.
Nu zic că abuzurile procurorilor sunt imposibile, nici că uneori pe mâna lor intră și oameni normali – inclusiv medici ca mine care sunt anchetați, cu mai mult sau mai puțin temei. Sper ca personal să fiu ferit de așa ceva, motiv pentru care, de altfel, încerc să fac tot ce este rezonabil și fezabil ca să nu fac greșli și să nu încalc legea.
Este bizar acest sentiment de solidarizare al unora din concetățeni exact cu alde Mazăre, care ne trimite bezele din Madagascar și nu cu oameni care chiar fac lucruri bune pentru țară, validate ca atare la nivel internațional, cum ar fi de ex dna Kovesi despre care se pot spune multe, dar că nu a fost decorată și lăudată de lumea civilizată și imparțială de afară, nu.