Lupu Bara din Carpinet

 

Se pare că pe vremea integrării Transilvaniei în partea ungurească a Europei, prin Apuseni, ar fi trăit un om în vârstă de 225 de ani, pe nume Lupu Bara din Carpinet.

Acest fapt este indiscutabil, fiind trecut prin 1621 într-o dare de seamă a unui funcționar al vremii.

Față de alți contemporani ai lui care nu au dus-o mai mult de 125-160 de ani, domnul Lupu se hrănea mai mult bio, fuma electronică şi dădea la buci de 3 ori pe săptămână, motiv pentru care a şi îngropat câteva generații de strănepoți.

Mai mult, conform hrisovului omul arăta destul de bine astfel că cei din jur nu îi dădeau mai mult de 200-210 ani.

După pomenirea din actul respectiv din anul 1621 nu se mai ştiu multe lucruri concrete despre om deşi, este adevărat că numele lui apare, alături de al altor contemporani ai lui, pe listele electorale publicate de PSDul local.

Legendele locale afirmă că omul a mai dus-o încă mulți ani după aceea pierind doar în urma întâlnirii cu un anume Duncan McLeod, un terorist sirian, care l-a decapitat.

De altfel tot satul respectiv este locuit de multicentenari, nişte nesimțiți care muncesc doar vreo 40 de ani după care papă pensia statului încă o sută sau două de ani.

Se pare chiar că toată tevatura asta cu cardul de sănatate si numirea lui Băncioiu la sănătate sunt menite tocmai pentru eliminarea acestor rozătoare de buget, a longevivilor în general.

Şi, dacă stăm să ne gândim că femeile trăiesc mai mult ca bărbații înțelegem că moşneguți ca Lupu Bara sunt doar porțiunea vizibilă a icebergului longetivității getodace şi câ, acolo unde moşul o fi dat colțul pe la 200 de ani, baba lui mai toacă şi azi pensia patriei...