Noxele și Parlamentul

 

Găsesc pe internet un articol instructiv în care unii parlamentari exprimă o părere, pe care o au de asemenea și mulți alegători, despre faptul că în Palatul Parlamentului există niște noxe, ceva magneți sau electricitate în aer.

Ceva trebuie să fie,asta e clar.

Parlamentarii respectivi invocau în sprijinul acestei ipoteze fel de fel de fenomene supărătoare, dureri de cap, lăcrimare și o stare de oboseală apărute atunci când muncesc (și, ciudat, dispărând cu totul acasă, mai ales în vacanțe).

Ca atare votarea de urgență a unor sporuri care să compenseze pe bieții oameni devine o chestie de decență elementară, unii dintre ei neputând conta pe naturelul rezistent al unui Crin Antonescu (un om care a descoperit un echilibru al lui și care niciodată nu a suferit de altceva, în afară de somnolență, în incinta Parlamentului).

Eu aș supralicita și aș atrage atenția că simptomele enumerate sunt probabil doar fața vizibilă a icebergului toxic din aerul respirat de parlamentari.

Fără îndoială că există și alergeni capabili a determina niște oameni politici absolut onorabili să se apuce, fără să vrea realmente, de furat.

În plus nu se poate să nu existe și niște radiații electromagnetice ciudate, capabile a afecta oameni de tipul Funar sau a răposatului Vadim, persoane aflate oricum în contact permanent cu nava mamă, până la nivelul la care centrul vorbirii se deblochează precum o hazna găurită.

Pentru toate aceste expuneri suplimentare este decent să ne imaginăm că niște biete salarii, comisioane și subvenții nu au cum face față și că, în regim de urgență s-ar indica și niște sporuri considerabile.

Ar mai exista desigur o modalitate de protejare a susnumiților domni dar, câtă vreme indiferent de faptul că sunt morți sau vii, românii îi votează se pare că bieții oameni sunt siliți să își reia, cu fiecare legislatură, ordura.