Văzând faptul că implementarea programului de reducere a TVAului a început orwellian, cu o contestată discuție telefonică între Cioloș și Dragnea, în care ultimul l-a atenționat pe primul să nu cumva să reducă TVA, mulți oameni cu suflete spurcate au început să comenteze că după nici două zile de la alegeri PSDul demonstrează pentru prima oară cam unde au ei de gând să bage toate aceste promisiuni.
Acești neoameni cârcotași se pare că nu au ascultat și explicația de bun simț a premierului în devenire, cu cazier, care a arătat că, în 2017, scăderea TVA nu are cum să ducă la efecte la nivel de consumator, ca de altfel nici scăderea superaccizei la benzină.
2018, undeva după 200 august pare o dată mult mai adecvată.
Sigur nu vorbim aici de alegători PSD, oameni fini și discriminativi, deloc tăntălăi, sau intelectuali aldiști de stângadreapta, care înțeleg mai nuanțat toate acestea și care nu se plâng de astfel de detalii cum ar fi minciuna, necinstea sau corupția, când este vorba de un proiect național și socialdemocrat.
Din punct de vedere al îndeplinirii promisiunilor electorale tare mă tem că ne aflăm acum cu toții în postura unei femei, care tocmai a fost răsfutută de un țăran cu mustață și care, uitându-se la acesta cum se încheie la șliț și se pregătește fluierând să plece își repetă în minte ”Cu o floare sigur o să vină mâine”. Și știm cu toții cât de des se întâmplă asta.
Așa că să ne obișnuim (cu cât mai repede cu atât mai bine) și cu statul cu curul în sus, și cu mirosul de pernă, și cu opturile guvernanților, fără a pretinde altceva decât drepul de a-i admira. Că doar așa ne va fi bine și ne vom respecta mai mult.
Tata știe cel mai bine, la urma urmei.