Utilizatorul de Facebook și legea franceză

 

În Franța se pare că se întoarce foaia în ceea ce privește postările pe facebook.

Astfel se pare că în această țară va deveni ilegală postarea de fotografii, fără permisiunea celui fotografiat, cu amenzi de până la câteva zeci de mii de euro și, uneori, câteva luni de pușcărie.

Din păcate proiectul legislativ nu va atinge și acea categorie populațională, descriptibilă prin epitetul ”bocciu(e)”, care va putea să continue să își răspândească selfiurile cu voracitatea cu care se răspândește Escherichia în mațe.

Numai și numai ani grei de ocnă ar putea, de exemplu, aduce o minimă reparație celor expuși la postări de campanie electorală, ca cele care au început să se strecoare pe facebookul meu, de câteva săptămâni, mai discrete decât niște mașini de vidanjă cu farurile stinse.

Acest proiect de lege se pare că se extinde și asupra minorilor și copiilor care, în cazul în care ar fi privați de alocație, bani de țigări sau cele 3-4 beri zilnice necesare diurezei și-ar putea chema părinții în instanță pentru cine știe ce poze vechi și jenante postate cu inconștiență de aceștia.

Deja eu personal am început să iau la mână pozele fiicei mele pentru a putea retrage la timp pe cele în care aceasta apare fie cu vreo unghie ceva mai lungă, fie cu sprâncenele imperfecte, fie cu mai știu eu ce viciu jenant care mie personal ar fi putut să îmi scape.

Astfel bucuria simplă de a notifica și exemplifica imagistic comunitatea de prieteni virtuali asupra unora din succesele odraslelor în lupta lor cu olița sau cu mucii urmează a fi incriminată și pedepsită de tiranii cu voce graseiată și apetit pentru pui de baltă.

În context utilizatorului de facebook din hexagon îi mai rămân doar pisicile, câinii, purcelușii de Guinea, canarii, aligatorii și celelalte animale de companie pentru testarea acurateței și conexiunii la rețea a smartphoneurilor din dotare, cel puțin până la primul proces intentat și câștigat de urangutanul familiei, pus în inferioritate și indemnitate de vreo postare.

Pe de altă parte poate că proiectul de lege nu sete chiar atât de rău, eu însumi putând să îmi cer drepturile în cazul în care sub fotografia chipului meu concentrat la masa de bridge vreun nefericit ar pretinde că, de fapt, în acele momente număr și gândesc, blasfemie care cu siguranță mi-ar strica reputația în domeniu.

Și mai făceam caz de biata lege a lui Dragnea care, la urma urmei, voia numai să protejeze demnitatea și faima binemeritată a politicianului român, destructibilă de fapt de cea mai mică poză din față sau profil !