De ce pleaca medicii?
[caption id="attachment_6" align="alignleft" width="131" caption="Tudor Toma"][/caption]
Stagiile in strainatate, schimbul de experienta la nivel international, reprezinta instrumente importante pentru dezvoltarea profesionala in medicina. Dar care este motivatia reala de a pleca din Romania?
Motivatia profesionala
Din timpul facultatii, profesorii care mi s-au parut cei mai interesanti au fost cei care au invatat diverse tehnici, sau noutati in stagiile facute in strainatate.
Desi am facut jumatate din facultate in perioada comunista, chiar si atunci am avut profesorii buni, care au putut calatori in Occident fara restrictii. Cei mai multi participasera la stagii in Franta, dar unii aveau experienta din Marea Britanie sau Statele Unite.
Am fost expus inca din primii ani de facultate la mirajul stagiilor in strainatate. Am vazut de la inceput ca realizarea in profesia de medic nu poate fi obtinuta fara stagii in Occident.
Ca urmare, cel putin pentru mine, motivatia de a pleca din Romania a pornit din scoala, de la exemplul profesorilor mei. Am dorit sa fac ca ei. Iar unul din profesorii care m-a influentat cel mai mult lucrase in Marea Britanie.
Din cate stiu motivatii asemanatoare au avut multi dintre colegii mei de atunci. Este o motivatie oarecum idealista, pur profesionala. Trebuie sa recunosc ca a existat si o tentatie economica. Conduceam un Oltcit si vroiam ceva mai bun. Dar din punct de vedere material nu am avut lipsuri majore nici inainte si nici dupa 1990.
Cred ca motivatia predominant profesionala exista si in prezent. Medicina a ramas o profesie care mai atrage tineri capabili si foarte ambitiosi. Unii dintre acestia vor dori sa lucreze in strainatate doar pentru a promova in cariera.
Dar pana in 2007 numarul celor care chiar reuseau sa plece nu era mare. Pana la integrarea in UE participarea la diverse stagii din strainatate era restrictionata de numeroase bariere administrative atat in Romania, dar mai ales in Occident. Existau numeroase dificultati legate de recunoasterea calificarilor profesionale si restrictii cu privire la dreptul de munca.
Motivatia economica?
Astazi insa situatia s-a schimbat radical. Studentii si medicii romani nu mai au nici o bariera administrativa, sau de recunoastere profesionala. La nivelul hartiilor romanii sunt echivalenti cu studentii sau medicii din Comunitatea Europeana. La nivelul cunostintelor teoretice, uneori sunt mai buni (aplicarea in practica a cunostiintelor este insa diferita).
Ca urmare, acum pot pleca foarte usor si cei foarte ambitiosi, dar mai ales si medicii obisnuiti, "normali", din grupul de mijloc. Iar motivatia pentru unii este probabil putin diferita.
Majoritatea doresc in continuare realizarea profesionala. Dar toti dorim si o viata de calitate. Ziarele insa trambiteaza ca majoritatea medicilor pleaca din cauza salariilor. Cred ca multi pleaca si din cauza conditiilor de lucru. Feudalismul organizatoric din spitalele romanesti este in floare.
Ar fi foarte interesant daca Colegiul Medicilor din Romania ar face in continuare studii pe aceasta tema, pentru a intelege si medicii, studentii, dar si pacientii, de ce se pleaca din Romania.
Avantaje si dezavantaje
Este rau sau este bine ca exista aceasta libertate de miscare?
Eu cred ca este bine.
Este bine, pentru simplul motiv ca acum, o educatie deosebita, cu stagii in strainatate, care era accesibila doar unui grup restrans de medici (ambitiosi, maniaci, cu pile sau cu o combinatie de astfel de calitati) devine accesibila si medicilor "normali", care sunt de o foarte buna calitate profesionala si care au un potential deosebit -dar care nu au fost dispusi sa faca "sacrificii" sau "investitii" riscante in pregatirea lor.
Cati se vor intoarce?
Multi. Primii vor fi cei care au plecat motivati doar de imbunatatirea conditiilor de viata. Este foarte usor sa ajungi la concluzia ca peste tot in lume sunt avantaje si dezavantaje. Iar din punctul de vedere al calitatii vietii, un medic din Romania poate avea o viata mai de calitate decat la Londra, spre exemplu. Zilnic trebuie sa merg cam 3 ore cu trenul de acasa pana la spital si inapoi. La Iasi faceam 10 minute. Acum dureaza si acolo jumatate de ora, traficul e infernal.
Mai tarziu si mai greu se vor intoarce cei care au plecat din ratiuni pur profesionale.
Pentru acestia revenirea este posibila, dar institutiile care-i doresc trebuie sa se implice. Astfel de intoarceri ar fi de succes, daca persoana respectiva ar fi "head hunted" pentru un job cu o putere de influenta mai mare a jobului pe care il desfasoara in Occident. De exemplu, daca un senior lecturer din Londra este head hunted pentru un post de sef de departament intr-un spital sau Universitate din Bucuresti, poate ca ar accepta transferul.
Nu cunosc inca nici un medic roman care a lucrat in Occident si a fost head hunted pentru un job in Romania. Acest mecanism de reintoarcere a oamenilor de calitate abia daca a aparut pentru romanii din business. Mai degraba cunosc persoane din Romania care s-au bucurat cand medici buni au plecat in Occident.
In concluzie, cred ca medicii pleaca in special din ratiuni profesionale si doar uneori economice. Oricare ar fi motivatia, avem insa pentru prima data sansa de a ne realiza. Pe termen lung avem astfel sansa de a imbunatati direct sau indirect sistemul medical din Romania, iar aceasta sansa trebuie valorificata.
Tudor Toma, Londra.
Sursa: roMedicsLife UK
Stagiile in strainatate, schimbul de experienta la nivel international, reprezinta instrumente importante pentru dezvoltarea profesionala in medicina. Dar care este motivatia reala de a pleca din Romania?
Motivatia profesionala
Din timpul facultatii, profesorii care mi s-au parut cei mai interesanti au fost cei care au invatat diverse tehnici, sau noutati in stagiile facute in strainatate.
Desi am facut jumatate din facultate in perioada comunista, chiar si atunci am avut profesorii buni, care au putut calatori in Occident fara restrictii. Cei mai multi participasera la stagii in Franta, dar unii aveau experienta din Marea Britanie sau Statele Unite.
Am fost expus inca din primii ani de facultate la mirajul stagiilor in strainatate. Am vazut de la inceput ca realizarea in profesia de medic nu poate fi obtinuta fara stagii in Occident.
Ca urmare, cel putin pentru mine, motivatia de a pleca din Romania a pornit din scoala, de la exemplul profesorilor mei. Am dorit sa fac ca ei. Iar unul din profesorii care m-a influentat cel mai mult lucrase in Marea Britanie.
Din cate stiu motivatii asemanatoare au avut multi dintre colegii mei de atunci. Este o motivatie oarecum idealista, pur profesionala. Trebuie sa recunosc ca a existat si o tentatie economica. Conduceam un Oltcit si vroiam ceva mai bun. Dar din punct de vedere material nu am avut lipsuri majore nici inainte si nici dupa 1990.
Cred ca motivatia predominant profesionala exista si in prezent. Medicina a ramas o profesie care mai atrage tineri capabili si foarte ambitiosi. Unii dintre acestia vor dori sa lucreze in strainatate doar pentru a promova in cariera.
Dar pana in 2007 numarul celor care chiar reuseau sa plece nu era mare. Pana la integrarea in UE participarea la diverse stagii din strainatate era restrictionata de numeroase bariere administrative atat in Romania, dar mai ales in Occident. Existau numeroase dificultati legate de recunoasterea calificarilor profesionale si restrictii cu privire la dreptul de munca.
Motivatia economica?
Astazi insa situatia s-a schimbat radical. Studentii si medicii romani nu mai au nici o bariera administrativa, sau de recunoastere profesionala. La nivelul hartiilor romanii sunt echivalenti cu studentii sau medicii din Comunitatea Europeana. La nivelul cunostintelor teoretice, uneori sunt mai buni (aplicarea in practica a cunostiintelor este insa diferita).
Ca urmare, acum pot pleca foarte usor si cei foarte ambitiosi, dar mai ales si medicii obisnuiti, "normali", din grupul de mijloc. Iar motivatia pentru unii este probabil putin diferita.
Majoritatea doresc in continuare realizarea profesionala. Dar toti dorim si o viata de calitate. Ziarele insa trambiteaza ca majoritatea medicilor pleaca din cauza salariilor. Cred ca multi pleaca si din cauza conditiilor de lucru. Feudalismul organizatoric din spitalele romanesti este in floare.
Ar fi foarte interesant daca Colegiul Medicilor din Romania ar face in continuare studii pe aceasta tema, pentru a intelege si medicii, studentii, dar si pacientii, de ce se pleaca din Romania.
Avantaje si dezavantaje
Este rau sau este bine ca exista aceasta libertate de miscare?
Eu cred ca este bine.
Este bine, pentru simplul motiv ca acum, o educatie deosebita, cu stagii in strainatate, care era accesibila doar unui grup restrans de medici (ambitiosi, maniaci, cu pile sau cu o combinatie de astfel de calitati) devine accesibila si medicilor "normali", care sunt de o foarte buna calitate profesionala si care au un potential deosebit -dar care nu au fost dispusi sa faca "sacrificii" sau "investitii" riscante in pregatirea lor.
Cati se vor intoarce?
Multi. Primii vor fi cei care au plecat motivati doar de imbunatatirea conditiilor de viata. Este foarte usor sa ajungi la concluzia ca peste tot in lume sunt avantaje si dezavantaje. Iar din punctul de vedere al calitatii vietii, un medic din Romania poate avea o viata mai de calitate decat la Londra, spre exemplu. Zilnic trebuie sa merg cam 3 ore cu trenul de acasa pana la spital si inapoi. La Iasi faceam 10 minute. Acum dureaza si acolo jumatate de ora, traficul e infernal.
Mai tarziu si mai greu se vor intoarce cei care au plecat din ratiuni pur profesionale.
Pentru acestia revenirea este posibila, dar institutiile care-i doresc trebuie sa se implice. Astfel de intoarceri ar fi de succes, daca persoana respectiva ar fi "head hunted" pentru un job cu o putere de influenta mai mare a jobului pe care il desfasoara in Occident. De exemplu, daca un senior lecturer din Londra este head hunted pentru un post de sef de departament intr-un spital sau Universitate din Bucuresti, poate ca ar accepta transferul.
Nu cunosc inca nici un medic roman care a lucrat in Occident si a fost head hunted pentru un job in Romania. Acest mecanism de reintoarcere a oamenilor de calitate abia daca a aparut pentru romanii din business. Mai degraba cunosc persoane din Romania care s-au bucurat cand medici buni au plecat in Occident.
In concluzie, cred ca medicii pleaca in special din ratiuni profesionale si doar uneori economice. Oricare ar fi motivatia, avem insa pentru prima data sansa de a ne realiza. Pe termen lung avem astfel sansa de a imbunatati direct sau indirect sistemul medical din Romania, iar aceasta sansa trebuie valorificata.
Tudor Toma, Londra.
Sursa: roMedicsLife UK
25 July 2008 la 5:55 PM
De ce oare toti medicii maturi care scriu bloguri tin sa aloce aspecte filosofice plecarii medicilor in strainatate? In primul si in primul rand medicii pleaca din ROmania din cauza salariilor. Majoritatea medicilor din strainatate s-ar intoarce in Romania daca ar obtine aceleasi salarii ca in straintatate (deci in conditiile din Romania versus strainatate, dar venituri similare, ajustate dupa tara…). Partea profesionala este admirabila in strainatate, insa nu face parte din motivatia plecarii! Am comentat acelasi aspect pe blogul d-lui Astarastoaie, care spunea un lucru similar, ca medicii nu pleaca pentru bani. GRESIT. GRESIT. Medicii tineri din Romania castiga 6-8 milioane pe luna, pana la varsta de 33-35 de ani, nu au perspective de post, nu pot face credite, ca sa rezum nu pot trai din salariu. Credeti ca mai sunt necesare justificari suplimentare pentru a pleca??? Apropos, presupunand ca v-am face o clinica extraordinara in Romania in care sa lucrati in conditiile in care lucrati la Londra, dar sa fiti platit cu 200 de euro pe luna, ati veni in ROmania? Cred ca nu…
2 August 2008 la 8:34 PM
De ce pleaca medicii?Un raspuns gasiti aici:
http://www.petitieonline.ro/petitie/semnaturi/victima_nevinovata-p23721044.html. Este un raspuns zguduitor.
6 October 2008 la 2:53 PM
Cand dumneavoastra, domnule Toma, veti putea sa traiti ca medic rezident cu 6-7 mil salariu pe luna atunci puteti sa ne dati motive imaginare pt care medicii vor sa plece. De ce suntem obligati sa ne facem rezidentiatul intr-un oras universitar unde chiriile sunt 200 de euro (exact cat salariu de rezident), iar mai apoi sa incheiem un contract cu un spital dintr-o comuna uitata de lume, pt ca in caz ca nu stiti anul asta cam asta ne e soarta, suntem obligati sa ne alegem posturi pt ca locuri… nu prea sunt. Si atunci sa ne condamne cine vrea ca vrem sa plecam in strainatate pe un salariu decent si conditii care iti permit sa-ti faci meseria, nu unde faci suturi pe viu pt ca nu exista anestezice locale sau unde bolnavii stau cate 2 in pat ca nu sunt suficiente paturi.
14 October 2008 la 12:05 AM
Intr-adevar salariile rezidentilor sunt foarte mici in Romania si e pacat ca a ramas asa. Salariile mici contribuie la senzatia de lehamete fata de sistem si la dorinta de a lasa totul balta si de a pleca.
Dar e simplist sa spui ca pleci doar din cauza banilor. Cine pleaca doar pentru bani are sanse mari sa fie dezamagit. Probleme sunt peste tot,cheltuielile sunt mari. Banii, din pacate, nu reprezinta totul.
Urmareste insa o idee, o filozofie, un plan de dezvoltare profesionala in Romania sau aiurea si poate ca vei fi mai fericit/a. Cu sau fara bani. Banii, de obicei, vin si ei, dar ca “bonus” fiindca ti-a reusit “planul” profesional.
4 January 2009 la 2:48 AM
Este uimitor sa vezi cate frustrari se pot aduna pe forumuri, mai ales cand vine vremea discutiilor in domeniul medical.
Ce pot sa va spun? Caracteristica romanului este aceea de a da vina tot timpul pe ceva sau cineva atunci cand undeva ceva nu merge.
In anii de trista amintire, numarul de absolventi MG era destul de mic si atunci intr-adevar puteam discuta cu placere cu oameni si despre oameni care intr-adevar au dorit sa faca medicina. Totusi de ce sa nu recunoastem, ca si atunci erau suficiente persoane care veneau la medicina pentru ca “dadea bine”. In ultimii ani, numarul absolventilor s-a dublat, triplat si asistam cu tristete la cresterea numarului mare de medici comparativ cu numarul de locuri disponibile de munca.
Reforma in domeniul medical, in Romania, este si nu este. Cei care vor intr-adevar sa practice medicina sunt cuprinsi adesea intr-un cerc vicios, ansamblu care nu face altceva decat sa aseze frustrari mai mari peste cele existente. Este demoralizant sa vezi cum oameni capabili bat la usi inchise. Si, mai demoralizant: sa constientizezi ca usile sunt inchise de tot felul de neaveniti plasati bine in locuri pe care nu le merita!
La ora actuala absolventii se numara in mii, iar sa termini medicina in Romania e floare la ureche, oricat de dureros ar fi, trebuie sa o recunoastem (spre deosebire de tarile europene sau SUA unde e greu, atat sa fii admis, cat sa si absolvi). Voi face o mica precizare: anul acesta ne-am confruntat cu un numar de repetenti (cam mare), mai nou se spune an complementar. E drept, au fost si cateva exceptii printre acesti copii, dar ceilalti, majoritatea? Nu m-as mira ca peste un timp acestia sa fie cei care ocupa locuri ce nu le merita.
As dori sa nu ma departez prea mult de subiect. Lucrez in RO, cu un salariu execrabil, toti o recunoastem “viva voce”. Dar am avut recent posiblitatea ca in urma unei aplicatii intr-un program de burse sa primesc acceptul pentru ceva timp in UK. Experienta a fost deosebit de utila si fara a preciza dvs, cei care veti citi, ca fac filosofii, … este tare frumos acolo, minunat, … dar sa fii turist!
Localnic sa fii? avantaje si deazavantaje.
Ok. veti spune: “salariile acestora sunt pe masura”. Sunt in acceptiunea noastra, cand convertim lira in RON, insa cheltuielile acestora sunt exorbitante. Sa nu va imaginati ca spitalele deconteaza in nestire deplasari sau alte taxe profesionale.
Viata de zi cu zi este foarte grea, iar la munca, nu iti permiti scuze stupide care adesea au devenit un default in RO cand nu ai chef sa faci ceva. Nu iti poti permite erori si …. nu in ultimul rand… trebuie sa fii al naibii de competent, pentru ca daca nu tii pasul ajungi sa te autoelimini.
Recunosc, acolo, am avut parte de un respect (pentru munca mea) cu care nu ma confrunt aici, nu am primt vreun tratament ca venind dintr-o tara de mizerie, iar banii au fost conform sistemului de burse (adica la limita:).
Nu m-a speriat ritmul alert, si aici muncesc 14 ore/zi (adesea mi se spune dispretuitor ca nu voi avea o statuie pentru asta) si nu m-am complacut vreodata intr-o situatie de genul, “muncesc de cati bani primesc”. Mi-am respectat profesia, imi respect studentii si cu tristete afirm ca, atunci cand am dorit sa le aduc idei noi, tehnici noi, am avut parte uneori de ostilitati nejustificate.
Deoarece, de multe ori, a trebuit sa plec din punctul de zero, desi s-a considerat adesea ca sunt victima, nu ma victimizez, pentru ca alegerile imi apartin si nu pot sa dau vina pe cineva sau ceva.
Job-ul actual imi permite stagii afara, cursuri de perfectionare, aplicatii in difertie locuri (daca CV este conform cerintelor) etc, dar toate acestea nu aduc intotdeauna si banii aferenti si probabil veti zambi condescendent, dar in toate demersurile mele nu m-a intersat in primul rand situatia financiara:).
Dupa cum am afirmat, alegerile ne apartin, suntem singurii responsabili pentru acest fapt si nu trebuie sa devenim invidiosi sau sa ii atacam pe forumuri, pe cei care au plecat si au reusit.
Departe de a se simti cineva jignit, as vrea sa va intreb cati dintre dumneavoastra sunteti hotarati sa tineti pasul cu munca de afara (UK, sau oriunde), cati dintre dvs v-ati scarifica familiile, petrecand mai mult de 16 ore/zi in fiecare zi, in biblioteci sau in saloane, impodobindu-va bradul in ziua de Craciun sau deloc, plecand in concediu un numar limitat de zile, traind initial dintr-un salariu mic (pentru o tara occidentala) renunatand la un numar de ani din viata dvs, pentru ca apoi, satisfactia financiara sa apara mai tarziu, asa cum dr Toma afirma in randurile precedente. Probabil veti spune, ca tin vreo pledoarie la ideile filosofice lansate de acesta fiind poate cunostinte vechi; ori nu, nu il cunosc in persoana.
Daca sunteti dispusi la sacrificii mai mari decat cele pe care le faceti aici, sa puteti practica adevarata medicina si veti avea rabdarea ca situatia financiara sa apara candva, atunci nu ezitati sa incercati sa va vedeti visul implinit.
Nu sunt in masura de a da sfaturi, insa e bine sa nu uitam, ca oriunde in lumea asta, definitivarea unei facultati sau a unei specialitati nu pune capat efortului nostru intelectual, ca si cum ne-am incheia misiunea si asteptam ca banii sa curga.
Poate, daca stau bine sa gandesc, nu era nevoie de o nuvela atat de mare:), depinde care iti sunt dorintele: ti-ai ales profesia sa o faci cu pasiune (avand parte de mai putini …sau mai multi bani) sau sa fii remunerat dupa dorinta (avand parte de mai putina… sau mai multa munca)?
12 January 2009 la 8:48 AM
Intamplarea face sa fi trecut cu un bun prieten, de profesie medic, pe standurile librariei de la Dalles (din Bucuresti), unde, pe vremuri, se afla un stand consistent de literatura medicala. Prietenul meu se uita la aceste minuni cartonate cu figura unui copil in fata unui magazin cu bomboane. Preturile? 2.000.000, 3 sau 4 cele mai ieftine, dar gaseai lejereanu si pe la 9 milioane. Singura chestie acceptabila era un fel de memorator de buzunar, o carticica pitica rau de tot, de vreo 500.000 lei.
13 January 2009 la 2:04 PM
Nu as vrea sa te simti lezat(a). Iti imaginezi ca in strainatate, la debutul carierei medicale, au bani sa isi cumpere cartile? Sa nu ne facem iluzii:). Biblioteca este locul pentru studiu, unde intri cu card, cod acces cum impune situatia si stai cat doresti. Vei ramane surprins(a), de timpul petrecut si numarul celor care studiaza in biblioteci.
Totusi, de cand exista atatea “mijloace” informatice de a face download de pe retea, iti aduci cartea si citesti de pe calculator sau dai un print la un centru de listari, o legi frumos si daca vrei sa citesti, chiar citesti:).
Nu cred ca e cazul sa te inhibi cand ai in fata o copie si nu originalul:))
I-am vazut cu materiale bibliografice bune si foarte bune, chiar si pe studentii care nu intotdeauna tind catre note foarte mari dar sunt deschisi catre tot ceea ce este nou.
Imi pare rau, dar, nu m-ai convins cu cele postate:).
Mai greu era in anii 1995-2000 cand nu prea aveai acces pe niciunde.
Majoritatea universitatilor de medicina au abonamente unde poti sa consulti nenumarate capitole ale cartilor, sau diferite studii clinice, depinde ce doresti.
Revenind la carte(i), depinde cat de mult isi doreste prietenul tau originalul:), pentru ca daca va dori intr-adevar sa il aiba in casa, va renunta la altceva sa il achizitioneze.
Depinde ….daca vrea sa renunte:).
17 January 2009 la 5:53 PM
In SUA debutul se face cu 3000 de dolari. Si ai bani si de gazda si de fitness din astia! La noi, vae victis de Romania! Dragi tineri, daca puteti, plecati! Este greu acolo dar este rau aici.
18 January 2009 la 12:45 PM
Ati uitat sa precizati un lucru important. Debutul este cu bani…. pentru absolventii lor. Daca sunteti unul dintre aceia, sa va cunoastem si noi…
Da, …., Doamne Dumnezeule, cum de-am omis (rusine sa imi fie) sa mentionez un aspect in randurile mele de pana acum:)): “principala preocupare a medicului in SUA este sa mearga la fitness dupa ce isi achita chiria… (probabil sunteti o d-na/d-ra in randurile de mai sus:)”. Nu deschideti focul, nu am iesiri misogine, ne-ati dat motive sa zambim:)
Mi-ar parea rau ca pentru editorialul scris de colegul nostru, comentariile sa se dilueze ajugand la un moment dat sa fie ca pe orice alt forum: “atunci cand se “discuta discutii””
Exista probleme mai mari/mai grele (decat abonamentul de fitness) cu care se confrunta medicii in Romania si nu numai, aspecte care in opinia colegilor mei, merita a fi discutate.
Revenind la ale noastre, plecati dragi tineri, cautati sa va implinti visele, dar, ma repet: sa aveti in vedere faptul ca trebuie sa fiti dispusi la sacrificii…
28 February 2009 la 11:09 AM
De ce credeti ca numai rezidentii sunt platiti prost? sunt medic primar de 10 ani,sunt sef sectie,iar retributia bruta este 1850RON/luna(aprox. 420 euro)).Specialitatea mea este deficitara in tara (ATI),probabil si in alte state ale Uniunii Europene,deoarece primesc lunar propuneri sa lucrez la diferite spitale din Franta.La 49 ani ,oricat de mult ti-ai dori sa castigi mai bine,sa lucrezi in conditii “medicale” conforme cu pregatirea,este prea tarziu…conjunctura familiara,sociala,nu-ti mai permite oportunitatea aleasa de tinerii rezidenti.Pacat ca medicii tineri care vor sa se afirme in domeniul medical,deci fac sacrificii mari de timp, de viata familiala si sociala pentru a ajunge la aprox. 35 ani adevarati profesionisti,pleaca datorita retributiei mizere si a sistemului confuz si ineficient romanesc.Imi pun o singura intrebare: daca majoritatea tinerilor medici ce vor sa faca Medicina in adevaratul sens al cuvantului pleaca,pe noi ,cei din generatia mea,la pensie, oare ce fel de ‘profesionisti” ne vor trata?
14 July 2009 la 12:48 PM
doresc sa imi dati informatii la adresa mea de mail despre ce inseamna sa fii medic (specialist ORL) in UK. Nu stiu nimic despre, dar este o firma care imi propune un loc de munca acolo. Multumesc pentru raspuns
13 August 2009 la 5:03 PM
E greu sa fii medic rezident in Romania. Iti lasi nervii, sanatatea si tineretea intr-un spital, iar la sfarsitul lunii esti “recompensat” cu un salariu de 300 de euro. Adica mai putin decat oriunde in lumea civilizata.
Nu-i de mirare ca tot mai multi medici tineri renunta la visul lor si la 6 ani de facultate facuta pe branci… si se orienteaza spre alte domenii, cum ar fi vanzarea de medicamente pentru companiile farmaceutice.
Dar nu trebuie sa fie asa. Pentru ca daca banii pe care-i primiti la sfarsitul lumii nu va multumesc (sau chiar va deprima, ca pe multi altii), nu inseamna ca nu mai exista sanse in domeniul medical. Din contra: e posibil sa faceti meseria pe care ati ales-o… intr-un mediu civilizat si modern… unde puteti castiga in doua saptamani cat faceti in Romania intr-un an intreg.
Pentru ca daca aveti minim 12 luni de experienta continua ca si medic, si stiti limba engleza la un nivel rezonabil, puteti fi angajat ca si Resident Medical Officer (RMO) in Marea Britanie.
*******************************
Ce este un “Resident Medical Officer”
*******************************
Un RMO este, in esenta, un medic care locuieste o saptamana intreaga (168 ore – din care 40-50 de munca efectiva) intr-un spital – de regula, privat. Majoritatea lucrului consta in practica medicala generala, plus alte responsabilitati care tin de specificul postului de RMO in Marea Britanie:
primul ajutor
canulare venoasa
recoltari de sange
prescriere de medicamente
si altele
In schimbul serviciilor dvs., veti primi aprox. 2000 de euro pe saptamana de lucru, plus cazare si masa pentru perioada petrecuta in spital. Puteti avea cate o saptamana de lucru urmata de una de pauza… sau doua saptamani de lucru urmate de una de pauza. Depinde de stilul dvs. de lucru, de cat timp liber vreti sa aveti, si de cat de mult doriti sa castigati.
Postul de RMO nu inseamna continuarea studiilor (“resident” inseamna ca veti locui efectiv o saptamana intreaga in spital). Cu toate astea, exista situatii in care stagiul ca RMO este luat in calcul pentru rezidentiatul in Romania.
Chiar si asa, e important sa intelegeti ca plecarea ca RMO nu inseamna renuntarea la rezidentiat. Rezidentiatul poate fi inghetat pentru o perioada de pana la doi ani – iar dupa RMO va puteti continua specializarea in Romania, daca doriti (si veti putea pune in CV experienta lucrului intr-un spital privat de elita din Marea Britanie).
Dar mai exista o posibilitate. RMO este o ocazie buna de a patrunde in sistemul britanic de sanatate – si de a obtine o pozitie de specialist in NHS (National Health Service – sistemul public de sanatate), care sunt mult mai bine platite. Si de altfel, multi medici nici nu se mai intorc.
*************************
Calea usoara de a ajunge RMO
*************************
Majoritatea medicilor din Romania care au ajuns RMO castiga intre 51.000 si 80.000 euro/an, brut. Insa e destul de dificil sa ajungeti RMO de unul singur, din mai multe motive.
spitalele britanice nu fac recrutari individuale in Romania
daca plecati in Marea Britanie, nu exista garantia ca veti gasi un post chiar din prima luna
trebuie sa treceti prin diferite acreditari si programe de training (inregistrarea la General Medical Council, certificare ALS sau ELPS)
si e practic imposibil sa cunoasteti toate posturile libere din industria de sanatate britanica
Din fericire, A-Team va poate ajuta pe tot parcursul – si nu va costa nici un leu. A-Team este singura companie britanica de recrutare a personalului medical, cu birouri in Romania – si cu personal care vorbeste limba romana.
Iata ce putem face pentru dvs: :
A-Team are contracte cu cateva din cele mai renumite lanturi de spitale private din Marea Britanie – printre care Nuffield, BMI, Spire sau Aspen
Aveti libertate deplina. Puteti sa va alegeti zona geografica in care vreti sa lucrati, si puteti chiar sa va schimbati spitalul daca nu va convine.
puteti afla raspunsuri la absolut orice intrebare, direct in romana – la telefon 0735.842.601, sau email info.romania@ateamhr.com. In felul asta suntem siguri ca veti intelege exact tot ce presupune procesul de angajare, fara sa va faceti asteptari false.
Daca in Octombrie ati fost selectat pentru un job care incepe (sa zicem) din luna Ianuarie, puteti sta linistit cu certitudinea ca job-ul ramane al dvs. pana ajungeti in Marea Britanie. Garantat.
Va oferim consultanta gratuita pentru inregistrarea GMC, si tot ce tine de perfectionare – indiferent ca e vorba de limba engleza, cursuri de specialitate sau alt training de care aveti nevoie.
In plus, toate serviciile pe care vi le oferim sunt gratuite.
12 January 2010 la 9:31 PM
Buna seara, aveti cumva schema ierarhica a doctorilor in UK? gen SHO, trainer registrar… Multumesc anticipat! Dr rez dermatologie Nicoleta Iov
30 January 2010 la 3:01 AM
Domnule Toma,
In primul rand, cred ca ati uitat situatia rezidentilor din Romania. Nu se vor intoarce cei care au plecat in principal pt bani, pt ca nu-si vor permite. Multi dintre rezidentii “normali” de aici stau ani intregi in camine de rezidenti cu 2 in camera si baie pe hol, si mananca mancare trimisa de parinti. Eu unul nu am auzit medic rezident care sa plece de la o astfel de situatie si sa vrea sa se intoarca, sau sa i se para mai greu acolo unde a plecat.
In al doilea rand, nu vreau sa va jignesc, dar cred ca afisati (poate inconstient) acea superioritate tipica a celor care au plecat si pe undeva se mai buni decat cei ce au ramas. Nici nu stiu cat este superioritate, si cat este regret/frustrarea de a fi renuntat la lucrurile personale de acasa, de a nu fi avut rabdarea/dorinta suficienta pentru a imbunatati ceva aici.
Credeti ca de departe dvs sau alti medici plecati long-term vor imbunatati semnificativ lucrurile in Ro? Eu cred ca va inselati. Realist vorbind, fiecare isi duce viata in principal acolo unde este. In plus, un astfel de sistem trebuie reparat dinauntru, trebuie intai sa te infiltrezi in el, sa ai rabdare, pentru a ajunge sa ai puterea/pozitia/libertatea sa schimbi ceva. Si sunt medici in Ro care au reusit, in partea lor de tara, in specialitatea lor, sa faca o diferenta. Dar sunt cei care au stat aici (da, poate cu stagii de cateva luni/ani in afara, dar cu viata aici). Eu acestia cred ca sunt “eroii” medicinei romanesti.
Cei care pleaca pot fi medici foarte buni, dar vor fi oameni care se vor fi realizat individual, si a caror contributie si acel “make a difference” va fi la scara mai mica in tara in care au ajuns decat ar fi daca ar fi fost medici de exceptie in Romania.
Nu ma intelegeti gresti – nu judec pe nimeni care pleaca, e posibil sa fiu si eu printre ei. Dar m-am saturat sa aud filosofii si teorii, mai ales de la cei care pretind ca inteleg ce se intampla in locul din care au plecat totusi acum 10-20 ani.
30 January 2010 la 11:13 AM
Draga Sabi,
Inteleg ce vrei sa spui si este un punct de vedere.
Nu cred ca exista un raspuns corect la intrebarea “de ce vrea un medic sa plece?”
Cred ca stereotipizarea atat a celor care pleaca, cat si a celor care raman, este artificiala, gresita si contraproductiva.
Stereotipizarea de tipul celei care apare si in comentariul tau (“plecat dar nu mai stie cum e viata de rezident”, “superior doar pentru ca a plecat”, “erou care sta acasa si schimba sistemul din interior”, “potential mic de realizare in tara de adoptie si mai mare acasa”) o intalnesc frecvent, dar in realitate nu este sustinuta de dovezi.
Ar fi interesant sa te uiti de exemplu la alte tari, cum ar fi Grecia, Spania sau Portugalia, care au trecut prin situatii asemanatoare si care au acum o medicina mai competitiva decat in Romania. “Cei plecati” si “cei ramasi” au mai venit, au mai plecat, dar lucreaza impreuna, au colaborari, au publicatii in comun, sunt practic integrati in sistemul de valori medical european, american.
Ar fi la fel de interesant sa te uiti si la alte tari care nu au avut aceasta deschidere, de exemplu la cele din estul Romaniei, unde medicina e facuta in continuare dupa ureche, fara protocoale, fara dovezi, intr-un sistem feudal, care, nu stiu de ce, dar mi se pare cunoscut.
Ca sa te conving ca stereotipizarea nu este buna, nici constructiva, te invit sa vii doua saptamani sa lucrezi cu mine la Londra, si apoi sa scrii despre experienta ta de aici.
Cu salutari,
Tudor Toma
Consultant Respiratory Medicine, University Hospital Lewisham
Profesor Asociat, UMF Iasi
10 July 2010 la 8:39 AM
Buna ziua. Sunt medic rezident urgente, anul II. Cum pot gasi un spital platitor din SUA pentru a face acolo unul dintre stagiile curiculare? ID mess: life.new76 Platesc informatiile reale.
14 September 2010 la 8:51 PM
Cred ca cand ati facut blogul acesta nu ati luat in calcul si ce va urma in Romania – in primul rand ma refer la starea economica, implicit cea politica.
Se stie chiar inainte de 1989, ca un medic din punct de vedere material se realizeaza dupa 40 de ani, numai ca atunci traiai ( cum necum ), in schimb acum in 2010 efectiv nu se poate. Lasand toate astea VA SPUN EU DE CE PLEACA MEDICII DIN ROMANIA — pentru BANI in primul rand si a unui sistem defectos, prost si imbatranit, sustinut de niste idioti care au facut o groaza de gafe sau care le tremura bisturiul in mana si in plus incalzesc niste scaune care ar trebui eliberate de mult.
Asa ca lasati vrajeala dl Toma
2 October 2010 la 3:09 PM
Buna ziua,
felicitari pentru ce ati reusit, sunt studenta la Iasi in anul 4, saptamana asta ati fost laudat la cursul de medicina interna sustinut de Dr Bostaca.
In legatura cu plecatul din tara,consider ca suntem oarecum fortati,fara sa vrei ajungi sa te gandesti daca nu asta e solutia cea mai buna,fara sa vrei oricat de dur in caracter ai fi si oricat de nepasator,tot ajungi sa te saturi sa vezi cum X sau Y sunt considerati “doctori ” doar pentru ca numele are rezonanta.
Si mai e o situatie care te face sa pleci ,consider eu, la noi in romania nu ne indruma nimeni spre cercetare,spre congrese, spre publicatii…nimeni nu discuta asa ceva noi nu suntem indrumati dincolo de zidurile umf-ului.
Imi pare rau!