46% din români sunt de părere că mai puțin de jumătate dintre măsurile propuse în Sănătate au fost implementate, relevă rezultatele studiului „Sănătatea ca o prioritate” realizat de GfK pentru Local American Working Group (LAWG) şi făcut public în iunie 2016. Conform aceluiaşi studiu, 31% din români sunt de părere că niciuna dintre măsurile propuse pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate nu au fost implementate.„Opinia românilor, cel mai probabil, are la bază realitatea cu care se confruntă fiecare dintre ei atunci când interacționează cu spitalele româneşti sau instituțiile din domeniul Sănătații. În ultimii patru ani, Sănătatea a fost condusă de 7 miniştri, iar cel mai longeviv dintre ei a ocupat această funcție pentru 15 luni. Sistemul de sănătate are nevoie nu doar de o viziune coerentă, ci şi de o viziune pe termen lung, de o strategie bine definită care să fie dusă la bun sfârşit indiferent de apartenența politică a celor care se află la Guvernare”, a declarat Elena Tudose, Director al Institutului pentru Politici Publice şi expert al campaniei „Votez pentru Sănătate”.
Pentru realizarea părții calitative a studiului ,,Sănătatea ca o prioritate” au fost intervievați pacienți, farmacişti, cadre medicale, studenți la medicină, manageri de spitale şi cu toții au declarat că sistemul de sănătate nu are o viziune strategică pe termen lung.
Această afirmație este dovedită de numărul mare de modificări aduse Legii Sănătății. Intrată în vigoare în anul 2006, pe parcursul ultimului deceniu, Legea nr. 95 a suferit 88 de modificări. Numai în ultimii patru ani au fost 650 de schimbări ale articolelor din legislație prin 46 de acte normative.
„O reformă eficientă a sistemului de sănătate trebuie să pornească de la o analiză reală a problemelor cu care se confruntă sistemul, urmată îndeaproape de o finanțare care să permită soluționarea acestor probleme pas cu pas. Realitatea este că sistemul de sănătate este cronic subfinanțat şi astfel, România, prin comparație cu statele Uniunii Europene, se află pe ultimele locuri la mulți dintre indicatorii de sănătate : speranța de viață sănătoasă este cu 3 ani mai redusă față de media UE, speranța de viață este cu 6 ani mai redusă față de medie, decesele evitabile ating un procent de peste 49%. România alocă cheltuielilor cu sănătatea 33% din media europeană, acestea în condițiile în care românii se confruntă cu lipsa accesului la medicamente şi la servicii medicale de calitate ceea ce, conform Eurostat, se traduce prin faptul că un un român are o speranță de viață sănătoasă de doar 59 de ani. O problemă poate la fel de importantă ca și subfinanțarea este eficiența cheltuielilor din sistem, în condițiile în care cheltuielile de sănătate suportate de CNAS au crescut de la 211 la 248 Euro pe locuitor în perioada 2008-2015 dar speranța de viață sănătoasă s-a redus de la circa 62 de ani la doar 59 ani în aceeași perioadă”, a declarat prof. dr. Ion Anghel, expert al campaniei „Votez pentru Sănătate”.
Coaliția „Votez pentru Sănătate” desfăşoară campania cu acelaşi nume prin care îşi propune să aducă sistemul de sănătate românesc în topul priorităților decidenților politici, dar și al tuturor romanilor, în contextul alegerilor parlamentare de la sfârșitul acestui an.
Membrii Coaliției încurajează românii să ofere un vot simbolic sănătății pe www.votezpentrusanatate.ro pentru a atrage atenția asupra nevoii ca sănătatea să fie tratată ca o prioritate.
***
Despre Coaliția ,,Votez pentru Sănătate”
Coaliția ”Votez pentru Sănătate” este deschisă organizațiilor neguvernamentale și asociațiilor profesionale sau de pacienți care au legătură cu sistemul de sănătate sau care militează pentru îmbunătățirea lui dar și companiilor private care doresc să se alăture demersului.
Coaliția “Votez pentru Sănătate” este alcătuită din urmatoarele organizații: Adecco România, Alianța Medicilor pentru Modernizarea Sistemului Medical, Alianța pentru Sănătate din România, Ascendis, Asociația Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România, Asociația Națională pentru Protecția Pacienților, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente, Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie, Asociația Transplantaților din România, Cegedim, Centrul pentru Inovație în Medicină, Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, Colegiul Farmaciștilor din România, Institutul pentru Dezvoltare în Sănătate și Educație, Institutul pentru Politici Publice, Local American Working Group, Societatea Națională de Medicina Familiei, Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Pneumologie.