Medici cu mâinile murdare?
"Trebuie să fie sancţionaţi medicii pentru faptul că nu se spală pe mâini?". Acesta este titlul unui recent articol publicat pe Medscape Blog, autor Leslie Kane. In articol se afirmă faptul că o ţintă majoră a spitalelor şi al altor instituţii medicale din America este spălatul cât mai frecvent pe mâini. Pentru a preveni contaminarea, medicii şi personalul medical implicat în îngrijiri trebuie să practice o toaletă a mâinilor înainte şi după examinarea fiecărui pacient.
Tot în acelaşi articol se afirmă însă că, un studiu epidemiologic a constatat faptul că recomandarea este la fel de ignorată de către medici, precum este ignorată recomandarea făcută tinerilor de a nu utiliza telefonul mobil în timpul conducerii auto. Campanile de educare a medicilor au rămas fără rezultate. Pentru a îmbunătăţi acest comportament preventiv, în unele spitale americane s-au imaginat diferite metode: mai multă educaţie medicală şi motivare, acordarea de recompense materiale, supravegherea activităţii cu camere video, introducerea de diferiţi de roboţi care să atenţioneze prin semnale sonore, sau luminoase atunci când regulile sunt încălcate. O soluţie mai radicală ar fi penalizarea celor ce se fac vinovaţi. Prin admonestare verbală, sau chiar prin diminuarea salariului.
In spitalul unde lucrez constat zilnic faptul că nimănui nu îi pasă dacă personalul medical se spală sau nu pe mâini. Se întâmplă însă lucruri şi mai neplăcute. In acest an avem parte de o iarnă grea. Străzile sunt pline de zăpadă amestecată cu material antiderapant. Accesul în holul policlinicii se face prin două intrări care nu posedă grătare şi ştergătoare eficiente de curăţire a tălpilor. Se intră cu mocirla pe încălţăminte din stradă direct în cabinetul de consultaţie. Datorită lipsei de personal auxiliar, pavimentele sălilor de aşteptare ale policlinicii, sunt spălate numai de 3-4 ori pe zi. Sunt utilizate aceleaşi mopuri şi găleţi cu care se curăţă şi cabinetele medicale, dar şi closetele. Cloramina şi detergenţii sunt rari la vedere. WC-ul de tip turcesc nu este încălzit şi nici dotat cu hârtie igienică, apă caldă şi săpun lichid. Consultaţiile medicale şi tratamentele injectabile se efectuează fără mănuşi de protecţie. Nu există garderobă, motiv care determină personalul medical să poarte în timpul activităţii încălţămintea şi îmbrăcămintea utilizate pe stradă. Halatele albe de protecţie ni le procurăm singuri, sau dacă sunt generoşi reprezentanţii firmelor de medicamente. Curtea spitalului este mai tot timpul anului populată cu pisici şi câini comunitari.
Privitor la aceste aspecte nimeni nu discută cu nimeni. Asistenta şefă nu vizitează niciodată cabinetele şi nu dialoghează cu medicii şi cu asistenţii medicali. Directorul economic, administratorul au atitudini similare. Spitalul are angajat şi un asistent medical igienist ce primeşte salariu pentru a controla respectarea normelor igienico-sanitare şi de securitate a muncii. Activitatea sa se reduce la rare acţiuni de catagrafie a personalului ce trebuie vaccinat în perioadele de campanie, precum cea actuală contra virusului H1N1, la injectarea vaccinului şi la recoltarea episodică de probe de aerofloră.
O recomandare a MS este transmisă în prezent foarte frecvent pe programul radioului naţional: "Pentru a evita contaminarea spălaţi-vă cât mai des pe mâini!" Dar cu celelalte reguli minimale de igienă care ar trebui aplicate în spitale cum rămâne? Trebuie oare sancţionaţi medicii pentru faptul că nu se spală pe mâini?
Tot în acelaşi articol se afirmă însă că, un studiu epidemiologic a constatat faptul că recomandarea este la fel de ignorată de către medici, precum este ignorată recomandarea făcută tinerilor de a nu utiliza telefonul mobil în timpul conducerii auto. Campanile de educare a medicilor au rămas fără rezultate. Pentru a îmbunătăţi acest comportament preventiv, în unele spitale americane s-au imaginat diferite metode: mai multă educaţie medicală şi motivare, acordarea de recompense materiale, supravegherea activităţii cu camere video, introducerea de diferiţi de roboţi care să atenţioneze prin semnale sonore, sau luminoase atunci când regulile sunt încălcate. O soluţie mai radicală ar fi penalizarea celor ce se fac vinovaţi. Prin admonestare verbală, sau chiar prin diminuarea salariului.
In spitalul unde lucrez constat zilnic faptul că nimănui nu îi pasă dacă personalul medical se spală sau nu pe mâini. Se întâmplă însă lucruri şi mai neplăcute. In acest an avem parte de o iarnă grea. Străzile sunt pline de zăpadă amestecată cu material antiderapant. Accesul în holul policlinicii se face prin două intrări care nu posedă grătare şi ştergătoare eficiente de curăţire a tălpilor. Se intră cu mocirla pe încălţăminte din stradă direct în cabinetul de consultaţie. Datorită lipsei de personal auxiliar, pavimentele sălilor de aşteptare ale policlinicii, sunt spălate numai de 3-4 ori pe zi. Sunt utilizate aceleaşi mopuri şi găleţi cu care se curăţă şi cabinetele medicale, dar şi closetele. Cloramina şi detergenţii sunt rari la vedere. WC-ul de tip turcesc nu este încălzit şi nici dotat cu hârtie igienică, apă caldă şi săpun lichid. Consultaţiile medicale şi tratamentele injectabile se efectuează fără mănuşi de protecţie. Nu există garderobă, motiv care determină personalul medical să poarte în timpul activităţii încălţămintea şi îmbrăcămintea utilizate pe stradă. Halatele albe de protecţie ni le procurăm singuri, sau dacă sunt generoşi reprezentanţii firmelor de medicamente. Curtea spitalului este mai tot timpul anului populată cu pisici şi câini comunitari.
Privitor la aceste aspecte nimeni nu discută cu nimeni. Asistenta şefă nu vizitează niciodată cabinetele şi nu dialoghează cu medicii şi cu asistenţii medicali. Directorul economic, administratorul au atitudini similare. Spitalul are angajat şi un asistent medical igienist ce primeşte salariu pentru a controla respectarea normelor igienico-sanitare şi de securitate a muncii. Activitatea sa se reduce la rare acţiuni de catagrafie a personalului ce trebuie vaccinat în perioadele de campanie, precum cea actuală contra virusului H1N1, la injectarea vaccinului şi la recoltarea episodică de probe de aerofloră.
O recomandare a MS este transmisă în prezent foarte frecvent pe programul radioului naţional: "Pentru a evita contaminarea spălaţi-vă cât mai des pe mâini!" Dar cu celelalte reguli minimale de igienă care ar trebui aplicate în spitale cum rămâne? Trebuie oare sancţionaţi medicii pentru faptul că nu se spală pe mâini?
27 January 2010 la 7:40 PM
Adaug un fapt petrecut foarte recent. Primaria municipiului, in loc sa ajute la curatirea de zapada si de gheata a curtii interioare a spitalului, a mai turnat in curte un camion de nisip. Pe motiv de deszapezire. Acum avem in cabinete atata nisip, incat putem face un tratament de sablaj al gresiei de pe pavimente. Cu procedura sablajului bine pusa la punct, putem concura cu o turnatorie de otel. “Asa s-a calit otelul!” (Nikolai Alekseevici Ostrovski, 1904-1936, prozator rus sovietic)