• În 2014, depresia ocupa locul 3 în clasamentul tuturor afecțiunilor


• În 2016, depresia ocupa locul 2 , după afecțiunile cardiovasculare


• La nivel mondial peste 350 de milioane de oameni suferă de depresie


• În 2030, depresia va fi principala cauză de dizabilitate la nivel global, înaintea afecțiunilor cardiovasculare

România face parte din categoria țărilor cu populație foarte stresată. Aceasta este numai una dintre concluziile celei mai așteptate manifestări dedicate stresului, anxietății și depresiei. Organizată de compania de comunicare medicală Houston NPA, Conferința Națională Interdisciplinară Stresul, Anxietatea, Depresia (SAD) și complicațiile lor s-a  desfășurat în perioada 12-13 mai 2017, la Hotel Ramada Parc, București.

Încă de la debutul conferinței de anul acesta a fost tras un semnal de alarmă referitor la abordarea vârstnicilor în țara noastră prin lansarea cărții Abuzul și violența asupra persoanelor vârstnice - o sinteză singulară în literatura noastră medicală și sociologică, scrisă de prof. dr. Constantin Bogdan. În România nu se simte încă, așa cum se întamplă în alte țări, preocuparea pentru o nouă perioadă dominată de îmbătrânirea populației, cu dezvoltarea de servicii și produse pentru acest segment, din ce in ce mai predominant.

„Am scris carți care vin din experiența proprie, trăită, de peste 4 decenii. Acesta este o carte «trăită», înainte de orice, printre bătrâni, un material critic și de observație, scris cu un instrumentar medical, psihologic, social. De ce este o premieră? Pentru că nimeni nu a scris despre abuzul  împotriva bătrânilor, care este în opinia mea mai mare decât abuzul asupra copiilor”, a declarat prof. dr. Constantin Bogdan.

În deschiderea evenimentului au luat cuvântul dr. Andrei Tîbîrnă, manager al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” București, partenerul principal al Conferinței SAD 2017 și dna Secretar de Stat Luminița Gheorghiu.

 „Ne-am gândit să aducem în acestă ediție informații mai degrabă pentru celelalte specialități. Sunt lucruri pe care nu le întâlnim la psihiatrie, dar care ajung suficient de târziu la psihiatrie”, a declarat prof. univ. dr. Mirela Manea, coordonatorul științific al manifestării, oferind ca exemplu tulburarea anxioasă, frecvent întâlnită în practica medicală în general și în practica psihiatrică în special.

„Persoanele cu tulburări anxioase supraestimează pericolul situațiilor de care se tem, sau le evită. Anxietatea este însoțită de convingerea  neputinței în fața pericolului, iar asocierea simptomelor vegetative generează discomfort somatic. Se declanșează un cerc vicios, prin care anxietatea se autoîntreține”, a arătat prof. univ. dr. Mirela Manea în prezentarea sa. Pe lângă simptomele psihice, anxietatea se caracterizează însă și prin simptome respiratorii, cardiovasculare (tahicardie, palpitații, sincopa, parestezii la nivelul membrului superior stâng), neurologice (cefalee, vertij, iluzii vizuale), gastrointestinale (modificarile de tranzit în sensul creșterii, colici, greață, vomă, dureri abdominale) sau musculare.

Cele două zile de eveniment au adus laolaltă peste 400 de participanți, medici psihiatri și din alte specialități, psihologi, psihoterapeuți, farmaciști, asistenți medicali și de farmacie, dar și 20 de studenți, dornici să învețe de la cei 25 de lectori prezenți.

Depresia a fost abordată ca subiect din toate unghiurile: de la adolescent – prin prezentarea originală, cu un studiu personal al dr. Raluca Ghionaru: „Tulburările emoționale în rândul adolescenților sunt ca un iceberg. Se vede numai partea de deasupra nivelului mării”, la gravidă și lauză - cu un procent de 85% sentiment de lipsă a iubirii resimțit de femei,  deasemenea , într-un studiu personal făcut de dr. Valeria Herdea, ajungând până la vârstnic – aspect abordat de psih. drd. Cristina Oprea.

„În România se consideră că este o stigmă și nu o boală să fii anxios sau depresiv. Partea proastă este că nedându-se importanță și pentru că nu există încă suficienți specialiști care să se ocupe de acest aspect, din păcate ele nu se diagnostichează la timp și aceste două afecțiuni au  repercusiuni în viața ulterioară  a femeii, a cuplului, a relației mamă-copil. Atragem respectuos atenția asupra relației mamă-copil, asupra relației de cuplu, pentru că aceasta constituie de fapt baza și fundamentul unei societăți”, a declarat Președintele Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie, dr. Valeria Herdea.

„90% din cei cu tulburări anxios-depresive, pe care nu le recunosc și nu  le tratează, fac depresie. Unul din doi pacienți cu depresie netratată va  dezvolta o boală de memorie”

O atenție specială a fost acordată și stresului, care poate reprezenta un factor de risc pentru debutul bolilor neurodegenerative la populația adultă activă.

„Un eveniment din punctul meu de vedere excepțional,  tocmai prin interdisciplinaritatea și abordarea din mai multe perspective ale acelorași teme. Stresul a fost tema prezentării mele, dar nu lupta anti-stres, nu cămașa în care ne pregătim să luptăm împotriva unui agresor.  Trebuie să învățăm să-l cunoaștem, să știm ce riscuri aduce traiul nostru zilnic într-o situație de stres cronic - cronic înseamnă mai mare de 2 luni, pana la 2 ani sau poate o viață - ce riscuri există în a ne îmbolnăvi precoce din cauza stresului cronic, cum să definim sau sa înțelegm care sunt simptomele traiului într-un stres cronic și ce măsuri trebuie să luăm înainte ca boala să se instalenze din cauza acțiunii stresorilor cronici asupra sănătății noastre”, a declarat pentru organizatori prof. univ. dr. Luiza Spiru, care a completat: o pauză de 10 minute nu este suficientă în timpul unei activități stresante, ci este nevoie de o pauză de 50 de minute la un interval de 3-4 ore, niciodată sportul nu se face seara și nu se stă cu laptopul sau tableta în pat, decât dacă tableta este folosită în scopul lecturii relaxante.

Dintr-o multitudine de studii recente,  prezentate într-o manieră inovatoare de coach Irina Stefanescu (Stresul ca prieten și antrenor) participanții au reținut faptul că uneori, stresul poate fi benefic, atâta timp cât este conștientizat, înțeles și gestionat corect.

Punctul de  vedere al farmacistului referitor la modalitățile terapeutice alternative utile în ameliorarea stresului a fost prezentat de prof. univ. dr. farm. Doina Drăgănescu, decanul Facultății de Farmacie, UMF „Carol Davila” București.

 „50% din erorile terapeutice pleacă de la măsurarea tensiunii arteriale, care e superficială și inexactă!”  Afirmația îi aparține dr. Cristian Mihăilescu, care a argumentat acest aspect în cadrul unei prezentari susținute pe tema hipotensiunii ortostatice, „o condiție frecvent întâlnită la pacienții tratați pentru afecțiuni psihiatrice”.

Ca și la edițiile precedente, medicii de familie au participat cu lucrari deosebite, axate pe experiența personală. Dr. Ileana Brânza și dr.  Liliana Chițanu au deschis seria informărilor pe tema insomniei (abordată la pacienții diabetici și la pacienții vârstnici).

„Depresia reprezintă cea mai costisitoare tulburare a creierului, costurile ei reprezentând 33% din totalul costurilor alocate depistării, diagnosticării și tratării bolilor creierului” (Cost of depression in Europe, Journal Mental Health Policy Economics, 2006 )

Temele de tip „administrativ”, cum ar fi „Pensionarea de invaliditate în depresie” ( șef lucr. dr. Ioana Soare),      „Factori cu impact în accesul la depistarea si tratamentul depresiei”  ( psih. Raluca Ileana Nica) sau care sunt serviciile de psihoterapie intergrativă conexe actului medical pentru beneficiarii sistemului de asigurări sociale de sănătate (dr. psih. Mara Priceputu, președinte Institutul Român de Psihoterapie Integrativă, președinte Federația Română de Psihoterapie)   au generat discutii extrem de interesante.

„Mesajul meu  ca psihoterapeut pentru colegii medici este în primul rând de a da acces la felul în care noi lucrăm, la modelele noastre de intervenție și totodată de a construi  în timp un sistem de proceduri de lucru interdisciplinare. În aceste conferințe valoarea cea mai mare cred ca o are faptul că avem acces la munca noastră reciproc, înțelegem sfera de activitate o dată în plus și găsim granița dintre noi pe care avem să ne așezăm și să construim metode de comunicare și de dialog despre client, beneficiar al Caselor de Asigurări de Sănătate. Pentru pacienți avem o misiune importantă în aceste timpuri în care trăim, de a-i informa, a-i susține să își construiască metode de autocunoaștere și de indentificare a tuturor elementelor care dau disconfort, atât din punct de vedere fizic, cât și din punct de vedere psihic, astfel încât să-și poată selecta serviciile medicale optime pentru situația în care se află”, a declarat dr. psih. Mara Priceputu.

La capitolul „noutăți și inovații” s-au remarcat prezentările dr. Arina Diana Sofia despre posibilitatea introducerii telepsihiatriei pentru comunitățile izolate și informațiile aduse de președintele Centrului de prevenire a tentativelor de suicid la copii și adolescenți, dr. Elena Brănaru: „prin colaborarea cu rețeaua BING.com se permite ca orice căutare legată de cuvântul «suicid» să fie redirecționată către Asociația de Suicidologie ca prim rezultat,fiind afișat și numărul de contact gratuit 116.123”.

Spitalul de Psihiatrie „Dr.Gh.Preda” din Sibiu a fost reprezentat la cea de-a IV-a ediție a Conferinței SAD de șef lucr. dr. Lavinia Duică, cu o prezentare despre fenomenul conversiv, care a inclus și prezentări de caz.

„Este nevoie de o alianță terapeutică între pacient, medic, farmacist și psiholog!”

Aderența din ce în ce mai scăzută la tratament rămâne o problemă actuală. Conform prezentării susținute de prof. univ. dr. farm. Cornel Chiriță, 80% din pacienți uită imediat informațiile oferite de medic ( Kessels RPC. J R Soc Med. 2003;96:219–222.). În acest context, „farmacistul este un factor important în creșterea aderenței la tratamentul cronic, cu medicamente psihotrope, cu antidepresive, antipsihotice. Farmacistul joacă un rol important în relația medic-pacient, fiind cel care se interpune în aceasă relație, este cel la care pacientul poate să vină oricând, să adreseze întrebări privind natura bolii pe care o are, să o înțeleagă mai bine, privind tratamentul și necesitatea lui, eventualele reacții adverse care apar”, a punctat prof. univ. dr. farm. Cornel Chiriță.

Programul științific a fost creditat cu 12 puncte EMC pentru medici, 16 puncte EFC, 5 credite pentru psihologi și 10 pentru asistenți.

Participanții au avut parte și de surprize din partea organizatorilor: sistem de televoting, tombole cu premii, precum și prezența  a doi facilitatori grafici, Paul Dumitru și Renata Macoveanu, ce au „tradus” în desene logice mesajele principale ale prezentărilor, oferind astfel o imagine clară și creativă asupra întregului eveniment.

 Concept&Management eveniment: Compania de comunicare medicală Houston NPA

Parteneri Oficiali: Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” București, Federația Română de Psihoterapie, Institutul Român De Psihoterapie Integrativă, Liga Română pentru Sănătate Mintală, Asociația Medicilor Rezidenți în Psihiatrie din România, Fundația Ana Aslan International, Centrul pentru inovare în domeniul medical – Inomedica, Platforma Depresiv.ro, Catena.

Sponsori: KRKA, Dr. Reddy's, Boiron, Angelini, Queisser, Biofarm, MindBalance, Zepter, The Float Room, Editura Etna, Editura Trei.

Parteneri media: MedFarm, Jurnal de Sănătate, Paginamedicala.ro, La Psiholog, MediaKompass, GhidCabinet.ro, Romedic, Galenus, Săptămâna Medicală, SursaMedicală.ro, Sănătatea Buzoiană, Perfecționare Farmaceutică.

 Pentru mai multe informații:

• Manager Proiect SAD 2017: Rodica Buliga, rodica.buliga@houston.ro , 0733.076.382

Site eveniment: http://despre-depresie.ro