De la an la an, numărul persoanelor afectate de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) crește alarmant. Este denumită totodată și boala cu mai multe fețe, din cauza faptului că poate ataca întreg organismul. BPOC, boala care atacă nu mai puțin de 300 de milioane de oameni de pe glob, poate fi tratată si trebuie diagnosticată din timp. Tocmai din acest motiv, Societatea Română de Pneumologie continuă și anul acesta campania ”Tu știi câți ani au plămânii tăi”, ajunsă la a IX-a ediție. În cadrul acesteia, medicii fac testări gratuite pentru depistarea bolii.„Din cauză că este o boală ale cărei simptome nu sunt specifice, foarte multe persoane ajung la medic destul de târziu. De asemenea, sunt mulți cei care confundă încă simptomele acestei boli cu înaintarea în vărstă și cu faptul că e normal să simți “ceva” dacă fumezi. Tocmai din aceste motive, încercăm să facem anual campanii de conștientizare și testări gratuite pentru depistarea BPOC. Și anul acesta, în weekendul 18-19 noiembrie, între orele 9.00-17.00, îi așteptăm pe bucureșteni în fața magazinului Unirea (pe colțul dinspre Bulevardul Unirii) să-și facă o spirometrie. Testul durează aproximativ două minute, minute care îi pot salva viața persoanei care se testează”, spune Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu, preşedintele SRP.
În România, aproximativ un milion de persoane suferă de BPOC. Medicii spun că această boală poate induce pacientul în eroare foarte uşor, tocmai din cauza faptului că simptomele nu sunt specifice putând fi confundate, extrem de ușor, fie cu efectele fumatului - tuse, expectorație, fie cu cele ale înaintării în vârstă - oboseală sau senzație de sufocare. Pentru că nu este diagnosticată din timp, boala poate afecta, pe rând, toate organele, iar pacienții tratează toate celelalte afecțiuni neștiind, de fapt, că BPOC este cauza acestora.
Bronhopneumopatia obstructivă cronică este o boală diversă, care variază de la bronșită până la emfizem pulmonar, caracterizată prin simptome respiratorii persistente și prin limitarea fluxului de aer care se datorează căilor respiratorii și /sau anomaliilor alveolare. La nivel mondial, cel mai des întâlnit factor de risc este fumatul, însă boala poate fi cauzată și de expunerea îndelungată la pulberile industriale, noxele chimice, fumul produs de arderea combustibililor biologici (cărbune, lemn, gunoi de grajd). Experții preconizează că, în mai puțin de trei ani, BPOC va deveni a treia cauză de deces din lume, depășind alte afecțiuni precum diabetul zaharat sau hipertensiunea arterială.
Primele semne care impun vizita la un medic pneumolog sunt tusea cronică, producția cronică de spută (flegmă), șuieratul, gâfâitul, senzația de sufocare (dispnee) instalată cel mai adesea brusc, pe fondul unei oboseli accentuate sau toleranța la efort care devine din ce în ce mai redusă.
Potrivit unui studiu realizat în 2012 în România, pe un eșantion de 10.000 de români diagnosticați cu BPOC, bărbații cu vârsta cuprinsă în intervalul 40-45 ani sunt mai predispuși să sufere de această boală decât femeile. Acest lucru ar putea avea legătură și cu faptul că, de obicei, bărbații evită vizita la medicul specialist, acordând mai puțină importanță simptomelor minore, motiv pentru care boala este deja instalată când aceștia ajung, într-un târziu, la medic.
Iată care este profilul persoanelor cu risc pentru BPOC:
- vârsta de peste 40 ani;
- fumători, exfumători;
- expunere îndelungată la alte tipuri de fum: pulberi, poluare, noxe;
- manifestări/simptome specifice BPOC: tusea cronică, producţia cronică de spută (flegmă) (tusea matinală a “fumătorului”), dispnee (senzaţia de lipsă de aer).
De aceea, spirometria trebuie făcută la fel ca orice altă examinare de rutină. Este un test simplu, nedureros, fără ace sau înțepături, care se face cu ajutorul unui dispozitiv numit spirometru. Acesta măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira sau expira voluntar. Practic, persoana supusă acestei examinări suflă, de trei ori la rând, în dispozitivul cu pricina cam în același mod în care suflă șoferii în etilotest.