Toată lumea înjură chestia asta – că la pușcărie cum mai mâzgâlești un almanah, cum îți mai șterg idioții o lună de belea.
Eu personal cred că ne aflăm în fața unui moment de geniu a cuiva care a gândit toate astea
Puneți-vă și voi în pielea unui pungaș fără condei. A unuia care violează pentru că așa se face curte în Vaslui. A vreunui oligofren care s-a apucat de furat pentru că l-a certat învățătoarea într-a doua când a văzut că nu se prind de el liniuțele. A vreunui tâlhar de treabă care nu a citit în viața lui mai mult decât adresele ponturilor.
Cum mergeau acești oameni la pușcărie până de curând! Și ce viață era acolo !
Astăzi nu mai poți schimba o vorbă cu nimeni, că toți sunt la bibliotecă, la documentare. Vrei să îl sperii pe vreunul și ești șâșâit că omul tocmai este pe chat cu coordonatorul lucrării. La dușuri, în seara de sex, nimeni – toată lumea este la cenaclu. Aștepți cu boxul în mână, după stingere, să arăți la toată lumea cine este șeful, doar ca să vezi că oamenii s-au pierdut în discuții esoterice la cantină.
Părerea mea este că s-a dus tot farmecul penitenciarului.
Ce om normal la cap, cu creierul cât măslina și mândru de acest fapt s-ar mai expune la așa ceva?
Ce pungaș normal ar mai risca să salte zacusca vecinului numai și numai ca să ajungă în sălile de lectură ale unui Borcea, Meme Stoica sau Voiculescu?
Deci părerea mea poate fi una singură. Un creier superavansat din ministerul de justiție a gândit toate acestea numai și numai pentru a diminua rata infracționalității din România.
Căci într-un mediu fără șișuri, fără cafteală, numai cu prezentări de capodopere, seri de memorialistică, colțul micului tapițer și zile de recitat, ce borfaș normal la cap nu și-ar plăti impozitele la zi numai și numai pentru a fi ferit de asta?