Personalităţi normale şi patologice – între tradiţii, legende şi mituri
Simpozionul Naţional 2010 al Asociaţiei de Studiu a Personalităţii s-a desfăşurat, poate nu întâmplător, la Păltiniş, în perioada 10-13 iunie 2010, într-un peisaj binecuvântat cu frumuseţe montană, în apropierea locului unde odihneşte Constantin Noica. Mottoul asociaţiei este: "Nimic nu e destul pentru cel căruia ii se pare prea puţin" (Epicur).
Simpozionul s-a bucurat de o participare consistentă. Atât ca număr de participanţi, cât mai ales prin calitatea şi originalitatea lucrărilor prezentate care au suscitat numeroase dezbateri intelectuale. Alături de corifei ai psihiatriei româneşti, s-au făcut remarcaţi numeroşi medici rezidenţi în psihiatrie de la Facultatea de Medicină din Târgul Mureş, îndrumaţi de către Prof. Aurel Nireştean. Prof. Mircea Dehelean în lucrarea "Personalitate, personaj, mitologie", a făcut o incursiune în implacabilul destin antic grecesc. Prof. Mircea Lăzărescu a referat asupra personalităţii accentuate a lui Vlad Tepeş cu repercursiuni asupra modului în care din punct de vedere istoric s-a construit mitul "Dracula" în Europa. Profesorul Aurel Nireştean a provocat adunarea la o masă rotundă asupra semnificaţiei morale a binelui şi răului în societatea contemporană şi al consecinţelor ce decurg în planul structurării personalităţilor antisociale.
Doctorul Mihai Ardelean a descris cu căldură personalitatea lui Nicolae Steinhardt şi modul "fericit", cathartic în care acesta a obţinut eliberarea spirituală şi iluminarea de teroare în mediul carceral comunist, prin credinţă. Patricia Şerbac, o distinsă tânără filoloagă, a împresionat auditoriul dând dovada unei ascuţite cunoaşteri a resorturilor psihopatologice, cu tema: "Dimensiuni patologice în personalitatea Medeei". Un tânăr rezident, al cărui nume şi titlu de lucrare nu le-am consemnat (îi cer scuze) a conferenţiat asupra rolului olfacţiei în psihologia şi psihopatologia umană: de la libido, la schizofrenie şi la boala Alzheimer.
Subsemnatul, mi-am încercat puterile luându-mă la trântă cu personalitatea afectivă a lui Ion Creangă. Fără fast şi fără morgă academică, conferinţa a demonstrat că încă mai există şi o altă psihiatrie, alta decât cea biologică, atât de la modă astăzi; una antropologică, culturală şi personologică.
Simpozionul s-a bucurat de o participare consistentă. Atât ca număr de participanţi, cât mai ales prin calitatea şi originalitatea lucrărilor prezentate care au suscitat numeroase dezbateri intelectuale. Alături de corifei ai psihiatriei româneşti, s-au făcut remarcaţi numeroşi medici rezidenţi în psihiatrie de la Facultatea de Medicină din Târgul Mureş, îndrumaţi de către Prof. Aurel Nireştean. Prof. Mircea Dehelean în lucrarea "Personalitate, personaj, mitologie", a făcut o incursiune în implacabilul destin antic grecesc. Prof. Mircea Lăzărescu a referat asupra personalităţii accentuate a lui Vlad Tepeş cu repercursiuni asupra modului în care din punct de vedere istoric s-a construit mitul "Dracula" în Europa. Profesorul Aurel Nireştean a provocat adunarea la o masă rotundă asupra semnificaţiei morale a binelui şi răului în societatea contemporană şi al consecinţelor ce decurg în planul structurării personalităţilor antisociale.Doctorul Mihai Ardelean a descris cu căldură personalitatea lui Nicolae Steinhardt şi modul "fericit", cathartic în care acesta a obţinut eliberarea spirituală şi iluminarea de teroare în mediul carceral comunist, prin credinţă. Patricia Şerbac, o distinsă tânără filoloagă, a împresionat auditoriul dând dovada unei ascuţite cunoaşteri a resorturilor psihopatologice, cu tema: "Dimensiuni patologice în personalitatea Medeei". Un tânăr rezident, al cărui nume şi titlu de lucrare nu le-am consemnat (îi cer scuze) a conferenţiat asupra rolului olfacţiei în psihologia şi psihopatologia umană: de la libido, la schizofrenie şi la boala Alzheimer.
Subsemnatul, mi-am încercat puterile luându-mă la trântă cu personalitatea afectivă a lui Ion Creangă. Fără fast şi fără morgă academică, conferinţa a demonstrat că încă mai există şi o altă psihiatrie, alta decât cea biologică, atât de la modă astăzi; una antropologică, culturală şi personologică.
15 June 2010 la 6:56 PM
Articolul este O.K.
Relateaza foarte clar si succint ceea ce s-a petrecut la simpozionul de la care am lipsit. Subiectele discutate insa, nu prea ma incita. Pentru ca eu am invatat psihiatrie pe vremea cand era foarte mult literaturizata si mai putin biologizata. Si n-am inteles de unde vine aceasta preocupare de-a analiza sub lupa personalitatile politice, literare sau artistice. Pana la urma ce mai conteaza? N-ar fi mai bine sa ne bucuram de tot ceea ce au putut ele sa produca? De ce sa nu ne bucucram de ce s-a intamplat azi in Parlament: instalarea mizeriei in tara!
Si ca sa nu devin patetica, transmit felicitari autorului articolului.
15 June 2010 la 7:01 PM
Am rămas impresionat de căldura cu care ai prezentat dezbaterile de la Simpozionul de la Păltiniş.
Mihai Ardelean
15 June 2010 la 7:36 PM
Multumesc pentru informatia adusa. Ca de fiecare data excelezi in analiza fenomenelor . “un aperçu presque parfait” despre simpozionul cu pricina.
Tinand cont de caldura torida care s-a napustit peste Romania pot spune ca locul ales a fost cu adevarat potrivit.
Bonne continuation .
15 June 2010 la 9:34 PM
@ Colega Roxana Mischianu
Neuro-psiho-endocrinologia si neuro-psiho-farmacologia aduc a eclectism
de tipul endocrino-psihiatriei anilor 50′ promovat de fosta sefa de catedra Constanta Stefanescu Parhon.Multi psihiatri clameaza astazi cam asa:,, a venit in fine era obiectivitatii in psihiatrie; creerul e totul”- citat din discursul lui S.Kasper(Austria) de la Conferinta de psihiatrie a Asociatiei de psihiatrie ce a avut loc mai 2009 la Ochrid, Macedonia.Raspunsul a venit imediat de la liderul de necontestat al WPA.Profesorul Norman Sartorius(Elvetia).El a spus ca asa:,,Omul este mai mult decat biologic; altfel domnule coleg( era vorba de antevorbitor) noi nu am mai avea conditie umana si nu am mai dezbatea acum aceasta problema…”
Cred ca in lumea arida si cruda actuala dominata de conceptul de personalitate (cel putin accentuata in sensul topicii lui K.Leonhardt) sortita
cu orice pret ori succesului in afaceri, ori disparitiei identitatii ca persoana, si fiinta creatoare, simpozionul la care am fost prezent a fost o oaza verde in ,,desertul rosu”; desert pe care il anticipa celebrul regizor Antonioni in filmul sau devenit celebru in anii 60′ .
Cat priveste personalitatea marilor scriitori, politicieni, …de ce nu? Numai asa putem intelege de ce ei au lasat urme bune sau rele, drepte sau nedrepte, demne sau nedemne, au urcat pe culmile gloriei sau au murit pe esafod.Personalitatea lor i-a facut remarcati intr-un anumit fel. Au influentat destinul celorlalti; ceace si noua tocmai ni se intampla… asa cum bine ziceati.
Va multumesc pentru aprecieri.
16 April 2011 la 7:10 PM
Părăsit încă de la naştere
Mihai Caldararu
Încă de când a văzut lumina zilei, Mihai a fost abandonat în centrul de plasament numărul 5 din Capitală. De la vârsta de şapte ani a fost mutat la centrul de plasament numărul 6, iar la 13 ani a fost agresat sexual de doi indivizi mai mari, de care şi acum îi este teamă. Când credea că ar putea să depăşească trauma, Mihăiţă a fost mutat la un alt centru, unde a fost din nou supus relelor tratamente: «La 15 ani am fost mutat la centrul de plasament numărul 2 «Casa Speranţei», unde primeam bătaie seara de la nişte indivizi mai mari. De atunci am rămas cu sechele».
Şcoala populară de artă
După ce a terminat Şcoala de Arte şi Meserii cu profilul confecţii-îmbrăcăminte, pe care a absolvit-o cu nota 9, a urmat şi Şcoala populară de Artă, unde a obţinut un certificat de la OSIM, pentru solist vocal. La 18 ani a fost reintegrat în familia sa. Cu toate acestea, a găsit o mamă bolnavă de hepatita C, iar condiţiile în care trăia sunt greu de explicat. Chiar şi aşa, Mihai nu s-a dat bătut. Deşi şi el suferă de epilepsie, şi-a propus să triumfe în viaţă prin propriile forţe nedându-se bătut de la nimic. Astfel, l-a auzit cântând compozitorul Adrian Ordean care l-a ajutat să-şi înregistreze câteva melodii, iar Star Print l-a ajutat să îşi înregistreze gratuit şase piese: «Cea mai mare dorinţă a mea este să mă lansez, însă nu dispun de resursele financiare necesare pentru a iniţia astfel de demersuri. Am putut doar să înregistrez un număr de şase melodii, iar câteva piese sunt compuse de mine. Înregistrările le-am putut finaliza chiar de Sfintele Sărbători de Paşte». 0724713999
http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/801312/Mihai-Caldararu-alias-Mihaita-Talent-invitatul-Mihaelei-Tatu-la-Antena-2/
Cont BCR-Uniri:RO28RNCB0672040604720001 Caldararu Mihai
PASTE FERICIT !