Arhiva pentru categoria ‘Sănătate’

Politică globală în sănătate?

Monday, 2 April 2012
London School of Economics a celebrata 25 de ani de cercetare si predare a disciplinei politici în sănătate printr-o conferinta cu tema Ne îndreptăm spre o politică globală în sănătate.

Participarea mea la lucrari si calitatea de speaker m-au onorat si mi-au reconfirmat ca recunoaasterea valoarii de catre foruri de elita iti da uneori curaj si perseverenta in continuarea drumurilor incepute.


 


 



 


 

DECLARATIA Adunării Generale a Colegiului Medicilor din România (proiect)

Thursday, 29 March 2012
Adunarea Generală a Colegiului Medicilor din România, reunită la Bucureşti în zilele de 29 şi 30 martie 2012  analizând situaţia medicilor din România a aconstatat grave atingeri aduse demnităţii, libertăţii şi independenţei profesionale ale medicilor.

În aceste condiţii, Adunarea Generală a Colegiului Medicilor din România solicită Preşedinţiei României, Guvernului şi Parlamentului luarea urgentă de măsuri pentru a reda drepturile acestei categorii profesionale.

Adunarea Generală a Colegiului Medicilor din România consideră că măsurile imediate trebuie să fie următoarele:

-         Deblocarea posturilor în sistemul sanitar

-         Renunţarea la orice barieră în ceea ce priveşte fondul pentru plata personalului (în prezent aceasta este de 70% din suma decontată de CNAS)

-         Excluderea din categoria de bugetari a medicilor, dat fiind practica independentă şi autonomă a acestora

-         Precizarea în mod expres că medicul nu este funcţionar public şi nici echivalent a acestuia

-         Majorarea veniturilor medicilor astfel încât venitul minim al unui medic (rezident) să fie echivalent cu trei salarii medii pe economie

-         Condiţii de muncă decente pentru medici pentru a putea asigura un act medical de calitate şi implicit siguranţa pacientului

-         Necondiţionarea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România de încheierea asigurării de malpraxis

-         Renunţarea la blamarea medicilor şi respect din partea decidenţilor

-         Reducerea birocrației și simplificarea documentelor medicale în relația medic-pacient

 



Colegiul Medicilor din România îşi arată disponibilitatea de colaborare cu factorii decidenţi în realizarea acestui program. Colegiul Medicilor din România face un apel către membrii săi la solidaritate, colegialitate şi fermitate în lupta pentru redobândirea demnităţii.

CMR se angajează de a utiliza toate mijloacele legale în acest demers, dar în situaţia în care acest apel nu are răsunet va solicita profesioniştilor din sănătate să îşi dea demisia din sistem, urmând exemplul colegilor din Israel, Slovacia, Cehia.

 

alte imagini de la ADUNAREA CMR 2012 (surta:http://www.facebook.com/razvan.constantinescu1)


 


 

ADEVARURI DESPRE MEDICINA ROMÂNEASCĂ

Thursday, 29 March 2012
În România, lucrează un număr de 20.648 medici în 396 spitale. Dintre aceştia, un număr de 2335 medici au peste 60 de ani, 4358 au între 50 şi 60 de ani, 5359 între 40 şi 50 de ani, iar 6100 între 30 şi 40 de ani.

Toate specialităţile sunt deficitare în privinţa numărul de medici, însă unele dintre ele sunt extrem de afectate.

Astfel, radioterapia numără 48 de medici, geriatria 54 de medici, alergologia şi imunologia clinică 63 medici, chirurgia toracică 81 de medici, chirurgia cardiovasculară 85 medici.

În cazul ATI, specialitate vitală pentru funcţionarea oricărui spital, numărul medicilor este de 624 (1052 cu rezidenţi), în vreme ce necesarul este de minim 1500.

Spitalele din 27 de judeţe funcţionează fără a avea acoperite toate specializările.

Printre cele mai grave exemple se numără:

-         Judeţul Călăraşi – chirurgie toracică, hematologie, diabet, endocrinologie, radioterapie, radiologie

-         Galaţi - alergologie, chirurgie pediatrică, toracică, cardiovasculară, cardiologie, endocrinologie, epidemiologie, neurochirurgie, nefrologie, ortopedie, oncologie medicală, urologie

-         Ialomiţa – alergologie, chirurgie pediatrică, toracică, cardiovasculară, dermato-venerice, endocrinologie, gastroenterologie, neonatologie, neurochirurgie.

De exemplu, Spitalul Judeţean Slatina ar trebui să aibă un număr de 359 de persoane angajate. Aici lucrează doar 160,5 (198,5 posturi nu sunt acoperite). Secţia de chirurgie generală ar trebui să aibă 17 persoane angajate şi are doar 9, secţia ATI 26 posturi, are doar 10 acoperite, UPU, la un necesar de 15 medici, are doar 6.

Printre cauzele actualei situaţii din sistemul sanitar se numără blocarea posturilor, tăierea salariilor, asimilarea medicilor cu bugetarii şi funcţionarii publici, condiţiile de muncă, migraţia medicilor, lipsa respectului pentru profesia medicală. Medicul din spitalele româneşti lucrează peste limita normală de siguranţă proprie şi a pacientului. Chiar  libertatea, demnitatea şi independenţa profesională a medicului sunt afectate. Dacă în România, un medic rezident câştigă 200 de euro, iar un specialist în medie 495 euro, în ţările UE media este de 1100 euro pentru un medic rezident şi 7995 euro pentru un medic specialist.

EVENIMENT – implicare sociala

Tuesday, 31 January 2012
EVENIMENT: Conferinţa internaţională „Etică şi non-discriminarea grupurilor vulnerabile în sistemul de sănătate”
POROIECTEDUCAŢIE PENTRU NEDISCRIMINARE ÎN UNIVERSITĂŢILE DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN ROMÂNIA

- prezentare proiect-

Asociaţia pentru Dezvoltare şi Incluziune Socială în parteneriat cu Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi, cu Asociaţia Medicilor Rezidenţi din România şi cu European Roma Rights Centre implementează în perioada octombrie 2011 – iulie 2012, proiectul „Educaţie pentru nediscriminare în Universităţile de Medicină şi Farmacie din România” finanţat de către Open Society Foundations, Roma Health Project.
Scopul proiectului este promovarea în Universităţile de Medicină şi Farmacie din România a educaţiei pentru cunoaştere, înţelegere, acceptare şi valorizare a minorităţilor naţionale, în special a minorităţii rome, în vederea prevenirii şi combaterii atitudinilor şi comportamentelor discriminatorii ale tinerilor de azi şi profesioniştilor de mâine.
Astfel prin intermediul acestui proiect:
pentru prima dată în România, în cadrul unei Universităţi de Medicină şi Farmacie, este predat un curs privind etica medicală şi nediscriminarea romilor în sistemul de sănătate. Acest curs universitar a fost introdus în curriculum-ul U.M.F. „Gr. T. Popa” Iaşi în urma derulării campaniei de advocacy pentru reducerea inegalităţilor din sistemul de sănătate şi în urma elaborării suportului de curs „Etică și non-discriminarea grupurilor vulnerabile în sistemul de sănătate”.
se continuă eforturile ADIS de advocacy pentru introducerea în curriculum-ul universitar a U.M.F. „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca a unei unităti de curs, în domeniul eticii şi non-discriminarii grupurilor vulnerabile cu relevantă în serviciile medicale.

27 ianuarie 2012

VIDEO

A FI MEDIC

Friday, 6 January 2012

A fi medic înseamnă să percepi medicina şi în dimensiunea sa umanistă, nu numai în latura sa tehnică. Cu alte cuvinte, ştiinţa în medicină trebuie să aibă şi conştiinţă


Interviu publicat de 



 

Autor: Mircea Giosan

 Absolvent al facultatii de medicina din Iasi in 1973 si al facultatii de drept in 1978. Rector al UMF Iasi, presedinte al Colegiului Medicilor din Romania, director al Institutului de Medicina Legala. Realizator al unei emisiuni de televiziune pe teme medicale, dar si sustinator al unor medici aflati la inceput de drum sau in plin parcurs. Ce fir tine împreuna toate acestea?

Toate sunt de fapt activitati complementare care tin strict de profesia pe care mi-am ales-o. Pentru ca invatamantul medical nu poate fi disociat de practica medicala, iar profesia medicala este strict legata de relatia dintre medic si pacient; in acest sens, am incercat o serie de emisiuni care sa nu fie axate pe aspecte care tin de practica medicala propriu-zisa sau de senzationalul din practica medicala, ci care sa refaca acest liant intre medic si pacient, plecand de la principiile bioeticii si de la relatia autentica, naturala, care trebuie sa existe intre cei doi parteneri; o relatie care tine de traditia profesiei medicale, traditia asclepiana, dar mai ales traditia samariteana, adica sa ai, ca medic, un sentiment de compasiune si devotiune fata de persoana care se afla in fata ta. Deci ele tin efectiv toate de profesia pe care mi-am ales-o; o profesie pe care – recunosc –  intr-o prima etapa am ales-o intamplator; nu eram pregatit pentru medicina, ma pregateam pentru fizica nucleara, dar, la Iasi neexistand o facultate de fizica nucleara si neavand posibilitatea sa ma intretin in Bucuresti, am ales o facultate la care se cereau la admitere aceleasi materii, in plus adaugand biologia. Insa nu regret aceasta alegere, din contra.

Cum priviti acum, la 38 de ani de la terminarea studiilor, medicina prin prisma iluziilor si a faptelor sale?

La inceput nu am avut iluzii, vroiam doar sa am o profesie pe care sa o practic. Dupa aceea am inceput sa-mi fac iluzii ca inca exista acea medicina traditionala –  o medicina care isi mai pastreaza un nucleu mitic si mistic, o medicina care este dedicata in primul rand celui in suferinta si in al doilea rand celui care o practica. Viata m-a invatat sa devin putin mai pragmatic si sa incerc sa pun o bariera fata de noile forte care actioneaza in medicina si care o dezumanizeaza. Aceste noi forte nu fac altceva decat sa transforme medicina dintr-o misiune  –  cum ar trebui sa fie –  intr-un simplu mestesug, distrugand astfel spiritul misionar. Putem sa vedem ca in lumea contemporana medicina seculara incearca de fapt sa se adapteze la alte principii decat cele care sunt autentice, ale profesiei: se incearca restrictionarea si rationalizarea fondurilor nu in interesul pacientului, ci in interesul celor care finanteaza, vedem o batalie comerciala pentru imensa piata de medicamente, materiale sanitare si aparatura; este clar ca aceasta batalie influenteaza actul medical; vedem noi fetisuri care apar: patul lui Procust, medicina bazata pe dovezi, ghiduri si protocoale care nu individualizeaza activitatea cu pacientul, ci o dezumanizeaza; hipertehnologizarea; hiperspecializarea si, nu in ultimul rand, accesul pacientului la informatii care sunt necenzurate, care nu au un caracter stiintific, dar care-l pot influenta astfel incat, incet-incet, intre medic si pacient dispare acea relatie autentica, umana. Adaptandu-ma, am incercat de fapt sa readuc acest spirit al relatiei umane intre medic si pacient, ceea ce mi-a atras si o serie de critici. Pentru ca ma opun ca pacientul sa devina un simplu obiect in fata medicului, ma opun manipularii semantice conform careia pacientul nu mai este o persoana, nu mai este un subiect... daca va amintiti, sintagma cea mai des utilizata pentru unitatile sanitare era „spitalul – o uzina de sanatate”, ca si cum pacientul ar fi un obiect stricat pe care il reparam si pe urma il redam societatii... in ce scop? pentru ce? Despiritualizarea medicinei este un mare pericol si cred ca am incercat sa modelez idei si principii care sa pastreze aceasta spiritualitate. Medicina se bazeaza pe trei piloni: pe traditie – si, repet, este o traditie umanista – pe modernitate – pentru ca nu poti sa faci abstractie de dezvoltarea stiintei – dar si pe spiritualitate. Abordarea trebuie sa fie intotdeauna holistica si nu segmentara.

Ce s-a schimbat fundamental in modul de lucru din primii ani de activitate si cel de acum?

In primul rand este experienta pe care am dobandit-o. Daca in primii ani doream totul si uneori nu obtineam nimic, daca la inceput tratam totul in alb si negru, experienta m-a invatat ca atunci cand vrei sa realizezi ceva trebuie sa iei ceea ce este bun din fiecare persoana, sa ai cultura dialogului si nu cultura confruntarii si sa incerci, daca ai un proiect, sa ii aduci pe toti la cel mai mic numitor comun: un compromis acceptabil – pentru ca nu reprezinta un compromis in ceea ce priveste principiile sau ideile, ci doar in ceea ce priveste actiunea – in asa fel incat acea activitate sa nu fie de tip individualist, ci de echipa, iar membrii echipei sa impartaseasca aceleasi idealuri si aceleasi principii.

Ce semnifica pentru dumneavoastra titlul de cetatean de onoare al Iasului?

Este dificil de spus, mai ales in conditiile aparte in care mi-a fost conferit. Cred ca inseamna o recunoastere si, in acelasi timp, o abordare diferita fata de stilul strict „economico-pragmatic”; pentru ca intr-o perioada de criza, ca si in afara crizei, exista energii latente care pot sa fie utilizate, care nu pot fi cuantificate, dar care au un efect important. De exemplu mandria locala. Titlul de cetatean de onoare – o recunoastere care s-a facut in fata elitelor Iasului – a fost pentru mine un moment emotionant, unic in viata mea, a fost confirmarea ca munca mea si lupta mea cu inertia din sistem si din mentalitati este recunoscuta si apreciata de catre comunitatea locala.

puteti citi intregul interviu pe  Ceasca de Cultura