Nu blamaţi medicul, indemnizaţi pacientul!
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=Cw8iue4Tzzc[/youtube]
TRANSCRIERE:
Săptămâna trecută am fost invitat la Consiliul Europei, la Comitetul Director de Cooperare Juridică, în care s-a dezbătut problema responsabilităţii medicale în epoca contemporană.
Cu această ocazie s-a văzut că ţările Consiliului Europei sunt împărţite în două: ţările spre vest de la granita României - în care deviza este "nu blamaţi doctorul" şi în care se aplică, indiferent de greşeala, eroarea sau cazul fortuit, indemnizarea imediată a pacientului pe cale extra-judecătorească (medicul nefiind parte în acest proces şi fiind lăsat să lucreze în continuare), şi de la granita României spre est - ţările în care în continuare medicul este tracasat, medicul este blamat, medicul este condamnat.
Efectele? Erorile imputabile medicilor au scăzut în ţările din vestul Europei şi au crescut în ţările din estul Europei.
Şi atunci ne întrebăm: oare indemnizarea pacientului fără a se mai face anchete lungi - ani de zile, timp în care el suferă şi în care opinia publică este ridicată împotrivă medicilor - nu este mai eficientă pentru societate?
Deviza Consiliului Europei în urma acestei întâlniri va fi: "nu blamaţi doctorul, despagubiţi pacientul!"
TRANSCRIERE:
Săptămâna trecută am fost invitat la Consiliul Europei, la Comitetul Director de Cooperare Juridică, în care s-a dezbătut problema responsabilităţii medicale în epoca contemporană.
Cu această ocazie s-a văzut că ţările Consiliului Europei sunt împărţite în două: ţările spre vest de la granita României - în care deviza este "nu blamaţi doctorul" şi în care se aplică, indiferent de greşeala, eroarea sau cazul fortuit, indemnizarea imediată a pacientului pe cale extra-judecătorească (medicul nefiind parte în acest proces şi fiind lăsat să lucreze în continuare), şi de la granita României spre est - ţările în care în continuare medicul este tracasat, medicul este blamat, medicul este condamnat.
Efectele? Erorile imputabile medicilor au scăzut în ţările din vestul Europei şi au crescut în ţările din estul Europei.
Şi atunci ne întrebăm: oare indemnizarea pacientului fără a se mai face anchete lungi - ani de zile, timp în care el suferă şi în care opinia publică este ridicată împotrivă medicilor - nu este mai eficientă pentru societate?
Deviza Consiliului Europei în urma acestei întâlniri va fi: "nu blamaţi doctorul, despagubiţi pacientul!"
24 June 2008 la 3:13 PM
Buna ziua, domnule profesor! Vreau sa va felicit pentru ideea de a comunica cu noi prin intermediul acestui blog si de asemenea pentru tot ceea ce faceti ca rector al Universitatii “Gr. T. Popa”. Voiam sa va intreb daca la rezidentiatul pe post nu reusesti sa iei centrul universitar de pregatire dorit (in cazul meu Iasi), se poate face transferul din alt centru la Iasi?
25 June 2008 la 11:05 PM
Domnule profesor,
Va felicit pentru pozitia din emisiunea din aceasta seara (25.06) de la Antena3. Ma bucur sa vad ca cineva ne sustine dreptul nostru, al medicilor, de a refuza sa efectuam avorturi. Desi este precizat clar in Codul Deontologic, acest drept adesea nu este respectat in Romania, iar medicii ginecologi sunt obligati sa efectueze avorturi sub presiunile celor mai inalti in grad. Ar fi de dorit sa se dezbata aceasta chestiune si sa se schimbe mentalitatile conform carora daca te-ai facut ginecolog esti obligat sa faci avorturi (nu intra in discutie situatiile care pun viata femeii in pericol). Asa cum prin lege orice femeie are dreptul sa decida daca pastreaza sau nu o sarcina, si noi, medicii, trebuie sa avem dreptul sa decidem daca dorim sau nu sa efectuam manopere care ne ridica probleme morale sau contravin principiilor noastre.
26 June 2008 la 1:11 AM
Domnule Profesor,
Cu deosebit respect, va sarutam mina pentru curajul de a apara breasla medicala din aceasta tara si de a fi garantul deontologiei si eticii profesionale medicale. Multi dintre noi am avut onoarea de a fi fost elevii
Dumneavoastr, la Facultatea de Medicina din Iasi. Am urmarit cu mult interes pozitia Dumneavoastra, in emisiunea din 25.06. de la Antena3. De ce societatea romaneasca nu da nici o sansa educatiei si doreste sa “rezolve” o situatie dramatica, printr-o crima? De ce nu exista indurare crestina si omeneasca pentru copilul nenascut si aproape toata lumea a condamnat fatul de 21 de saptamini la moarte? Te ingrozesti cind vezi ce persoane au functii de raspundere in societatea romaneasca. Medicii romani va iubesc si va pretuiesc in mod deosebit Domnule Profesor pentru eruditia si cultura Dumneavoastra, pentru impartialitatea si eleganta spirituala care caracterizeaza toate aparitiile publice ale Dumneavoastra. Si in primul rind, va iubesc medicii dar si pacientii pentru ca aveti un curaj nestramutat de a apara principii nobile si de a sluji, cu orice pret, adevarul. Sunteti un om de o mare delicatete sufleteasca, dar un neinfricat Cavaler al Dreptatii si Adevarului, slujitor stralucit al medicinei romanesti.
Sa ne traiti multi ani cu sanatate Domnule Profesor Doctor!
26 June 2008 la 8:18 PM
Chiar daca sunt off-topic, tin sa va multumesc din suflet pentru atitudinea Dvs si a Colegiului Medicilor din Romania in privinta discutiilor pe marginea dilemei pro/contra avort in cazul fetitei de 11 ani. Presupun ca nu ati avut timp sa faceti si pe blog o insemnare. Eleganta si concizia argumentelor Dvs au ghinionul de a se face cunoscute intr-o perioada tulbure, cu multiple manipulari ale opiniei publice. Intr-o societate normala si… educata ar fi foarte multe urechi (si suflete) care v-ar auzi. Va multumesc, prin existenta Dvs mai am sperante si motivatie sa profesez ca medic in continuare in Romania! Desi este din ce in ce mai greu. Psihic, deoarece multi ne-am obisnuit cu (i)materialitatea veniturilor.
28 June 2008 la 12:06 AM
Astarastoaie, esti un fundamentalist si-un habotnic imbecil! Cei ca tine trebuie sa dispara! Si afla ca avortul e foarte bun, ca ne mai scapa de indivizi ca tine!
30 June 2008 la 10:34 AM
Cand pacientul trece in lumea celor drepti iar medicul incearca cu disperare sa se acopere modificand grosolan fisele si sa fabrice diagnostice (dezamorsate de expertize medicale) ce se poate face?
1 July 2008 la 4:30 PM
Momentan nu se stie. Cred insa ca ar trebui sa se aplice si la aceasta forma de rezidentiat regula generala potrivit careia in anumite conditii se poate realiza transferul. Dupa ce se va desfasura si rezidentiatul cu timp partial se va lua o decizie comuna pentru toate formele de rezidentiat. Cand am sa aflu noutati am sa va comunic.
1 July 2008 la 4:35 PM
Va multumesc! Sper sa aveti vesti bune pentru noi.
1 July 2008 la 4:43 PM
Nu stiu daca sunt fundamentalist sau habotnic dar sigur dvs. sunteti grobian in limbaj. Nu ati inteles absolut nimic si atunci va repet: pana in 3 luni un avort are mai putine riscuri pentru femeia insarcinata. In aceste conditii poate fi acceptat desi embrionul are sistemul nervos format. Peste 3 luni riscurile pentru femeie cresc si in acelasi timp distrugem o fiinta umana, intr-adevar fara ratiune inca, dar cu sentimente si cu senzatii. Ceea ce sustin este ca daca sarcina nu pune in pericol iminent viata femeii, pericol ce nu poate fi inlaturat decat prin intreruperea cursului sarcinii, avortul nu are valente terapeutice si in consecinta nu tine de activitatea medicului si de mesajele umaniste ale profesiei. El poate fi provocat de oricine (exista profesii acceptate de societate care au drept scop intreruperea vietii cum ar fi cea de calau), dar nu de catre medic.
10 July 2008 la 6:30 AM
Dr. Astarastoae greseste cerind ca medicul sa nu fie blamat pentru erori medicale, iar bolnavul sa fie indemnizat pe cale admistrative-extrajudiciara. Procesul de descoperire a vinovatiei in cazuri de erori medicale este fundamental pentru cresterea calitatii ingrijirii. In SUA, unde lucrez de 31 de ani, fiecare caz de posibila eroare medicala (de exemplu fiecare caz de embolism pulmonar) trece prin “root-cause analysis” la nivelul spitalului si medicul este blamat/concediat/suspendat fara ezitare daca analiza il gaseste vinovat. Bonavii si familiile lor obtin indemnizari fie direct de la spital/asigurarea spitalului, fie pe cale judiciara, proportional cu pierderile fizice, emotionale si financiare suferite. Actiunea in justitie nu e criminala, ci civila. Medicilor gasiti vinovati li se poate suspenda licenta pe diferite perioade, depinzind de gravitatea si recurenta situatiilor. One size (particularly one not blaming the incompetent or negligent physician) does not fit all, Dr. Astarastoae.
11 July 2008 la 9:28 AM
V-ati intrebat ce ati face daca, Doamne fereste, fiul sau fiica voastra ar muri din cauza unui medic ???? Poate ca asa ar trebui sa abordam problema!
22 July 2008 la 3:30 PM
Domnule profesor,
cum poate colegiul medicilor sa se implice in rezolvarea situatiei prezentate mai jos, suportul psihologic pentru bolnavii de cancer + statutul psihologilor in spitale? ce face psihiatria de legatura in Romania, caci si ei ar trebui sa se ocupe de situatie?
http://www.kinetikvision.com/index.php?option=com_content&task=view&id=3049&Itemid=428
multumesc.
un pacient…
23 July 2008 la 4:57 PM
Subiectul a fost din pacate rasucit in toate partile iar uneori limbajul utilizat pe acest blog a fost, precum se exprima candva domnul Iliescu, fostul nostru presedinte, suburban.
Cred in taria argumentelor nu in cea a invectivelor. Dilema nascuta din nefericirea fetitei de 12 ani necesita a fi meditata cu serioazitate de grupuri de bioeticieni. La anumite etnii inexistenta cutumelor, tabuurilor si interdictiilor ce apartin de inconstientul colectiv conduce la astfel de situatii aparent paradoxale. Sexualitatea investita cu toata forta energiilor libidinale izbucneste imediat ce copiilul intra in prepupertate. Poate chiar mai repede. La fel si legatura incestuoasa este si ea mult mai frecventa in aceste situatii. Daca in astfel de situatii trebuie ca societatea sa ia sau nu masuri de suprimare a produsului de conceptie, cu sau fara acordul minorului, aceasta este o chestiune care ramane de discutat. Se poate reglementa intr-un sens sau in altul printr-o lege, sau de la caz la caz in instante. D.p.d. v. al eugeniei acel produs de conceptie e potential viciat de consangvinitate si imaturitatea materna. Riscurile genetice ale produsului de conceptie nu justifica insa inflamarea pe care a luat-o subiectul in presa si combustia interna a unora care discuta pe tema ei. Energiile ar trebui calauzite spre teluri socialmente necesare mai inalte. Referitor la domnul student in psihologie care solicita prezenta spihologilor in spitale. Sunt de acord cu domnia sa. Este nevoie de psihologi clinicieni. Psihiatria de legatura este prevazuta ca si compartiment in cadrul spitalelor generale in Legea 487/2002 a Sanatatii Mintale si a Protectiei Persoanelor cu Tulburari Psihice. Este foarte necesara. In afara insa de compartimentul ce functioneaza la Spitalul Municipal din Bucuresti sub conducerea D-lui Prof Dr. Florin Tudose nu stiu sa mai existe un altul in tara. Poate ma insel. Un astfel de compartiment necesita munca in echipa. Medic de specialitate (in cazul invocat de dvs al spihooncologiei, oncolog, un psihiatru si un psiholog clinician cu trening in psiho-oncologie). Ca nu exista astfel de compartimente; altii le numesc de psiho-somatica este o vina reciproca a medicilor si a psihologilor. E o problema complicata de raporturi profesionale, de mentalitati, de competitie pentru putere (in sens Adlerian), de cultura la nivel de colectivitate. Poate ca noua dvs generatie sa isi coaguleze fortele si sa mute acest mare si vechi munte; mostenirea grea a trecutului (sunt nevoit sa il citez iar tot pe fostul nostru presedinte). Va informez ca anual d-na dr Ivanov un eminent medic oncolog; stabilit la Paris vine in tara si tine un curs gratuit de psiho-oncologie cu durata de un an. La Institutul Francez din Bucuresti. Sunt invitati lectori cu inalt nivel de pregatire din Franta si din Romania. Din toate domeniile conexe: psihologi, asistenti medicali calificati, psihiatri, oncologi, radioterapeuti, preoti de diferite confesiuni. Pot participa medici, psihologi, sociologi. Se crediteaza cu diploma de catre Colegiul Psihologilor si de cel al Medicilor din Romania. O foarte buna oportunitate de dezvoltare pentru dvs daca puteti participa.
24 July 2008 la 3:30 PM
Am auzit de intentia Ministerului Sanatatii de a introduce o materie predata la Facultatea de Medicina care sa se preocupe de relatia medic-pacient.
Cred ca alaturi de alte surse, cartea de mai jos va ajuta in discutiile ce vor avea loc:
Improving Medical Education: Enhancing the Behavioral and Social Science Content of Medical School Curricula
http://www.iom.edu/CMS/3775/3891/19413.aspx
(disponibila gratuit pentru download in Romania)
Exista cercetatori din SUA care au numeroase articole pe tema aceasta, daca cineva din CM este interesat ii pot pune in contact cu cativa din ei.
Ar trebui facut de fapt un chestionar la toate facultatile de medicina cum au facut ei acolo, dar nu cred ca exista asa ceva la noi. Daca exista interes pe tema aceasta pot sa ajut.
Adrian Andreescu
P.S. Multumesc pentru raspunsul dat lui Tavi care mi-a trimis un link.
Dar doar la nivel de cursuri post-universitare se poate vorbi serios de aspectul psihologic? Nu mai este nimic de lucrat si la ceea ce se invata in facultate…ca doar acolo se deschide gustul spre aprofundare, nu?
Sunt multe probleme de rezolvat ref. suportul psihologic pentru cancer dar poate, alaturi de cei din tara, prof. Daniel David (UBB, Cluj) care acum este plecat la Mount Sinai, la dept. de oncologie, va veni cu forte proaspete si idei indraznete.
25 July 2008 la 5:40 PM
Comentariul dvs. desi este scurt (de fapt consta intr-o intrebare) m-a impresionat prin gravitatea temei pe care o semnalati. Consider ca asistenta psihologica (nu psihiatrica) a bolnavilor si mai ales a bolnavilor cu un prognostic ingrijorator, desi este atat de importanta, este din nefericire aproape inexistenta in Romania. Da, CMR ar trebui sa se implice in acest domeniu, dar mai mult decat el unitatile de invatamant si organizatorii de sanatate. Cu tristete insa remarc ca, luati de valul unor actiuni de moment sau a unor activitati aparent urgente, nu mai avem timp sa meditam la problemele importante. Va multumesc din suflet pentru mesaj si va promit ca voi medita si voi incerca sa vad modalitatea in care CMR poate sa participe la un proiect ca cel pe care l-ati propus.
14 June 2009 la 3:45 PM
Psihologul din spitale si polictinici este platit mai putin decit o asistenta medica a si o asistenta sociala. (de vreo 4 ori mai putin decit asistenta medicala), in conditiile in care dupa facultate se scoleste pe banii lui pentru a deveni psihoterapeut (minim 3 ani 1/2 – maxim 7 ani – depinde de tipul de psihoterapie imbratisat – Daca se scoleste in vreo 2 tipuri de psihoterapii – inseamna ca le plateste pe ambele). Pe de alta parte – psihoterapia nu se lucreaza de la 8 la 16 – program normal. Un psihoterapeut mai mult de 4-5 pers pe zi nu asista (si e si firesc sa fie asa).
14 June 2009 la 3:48 PM
In America daca nu ai asigurare medicala mori cu zile. Nu ridic in slavi sist medical din tara – care din multe pct de vedere e la pamint….insa aici daca un om e bolnav mai scapa – intra in spital – e ingrijit – afara, nu.
14 June 2009 la 4:12 PM
http://www.glasulmaramuresului.ro/view_article.php?show=918&name=Revolta_psihologilor_cu_salarii_de_asistenti
Asistenta medicala are salariul de 4 ori mai mare decit psihologul clinician-psihoterapeut pe deasupra.
14 June 2009 la 4:27 PM
iata o adresa a presedintelui de atunci al colegiului psihologilor catre colegiul medicilor – adresa fara raspuns….
http://www.copsi.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=167&Itemid=46
21 June 2009 la 8:41 AM
Buna ziua, ma numesc Vasile si va supun atentiei urmatoarea situatie: soacra mea a fost investigata recent in cadrul clinicii de chirurgie nr. 1 din cadrul Spitalului Sf. Spiridon Iasi. A fost diagnosticata desul de drastic: neoplasm gastric stadiul IV cu extensie NM. Metastazele se refera la ovar si se semnaleaza de asemenea carcinomatoza peritoneala, metastaze hepatice. Mama soacra este in varsta de 52 de ani si este o femeie activa. Diagnosticul pentru mine a fost cutremurator. Renumitul medic chirurg care l-a pus spune ca o interventie chirurgicala este foarte riscanta. In acest caz am externat-o si am dus-o de urgenta la Institutul Oncologic Cluj. Mentionez ca diagnosticul de mai sus se baza pe urmatoarele investigatii: hemoleucograma, CT toracica si pelvina, ecografie, ecografie baritata, analiza lichidului (ascita) in care se releva prezenta de celule atipice in “inel cu pecete”. Mai mentionez ca nu sunt medic. In cadrul Spitalului Spiridon nu i-au facut decat ecografia baritata si hemoleucograma, celelalte analize le-am facut privat. A stat in spital 2 zile timp pierdut dupa parerea mea probabil si din cauza ca nu am internat-o in urgenta.
La Cluj disponibilitatea medicilor a fost cu totul alta in sensul ca aceasta a fost preluata imediat de personalul medical. Aparatura prezenta in cadrul institutului nu se compara cu dotarile din Iasi. Dupa efectuarea analizelor neoplasmul gastric a fost eliminat de pe lista bolilor de care sufera mama soacra. Chirurgul a spus ca va face o interventie chirurgicala destul de riscanta in data de luni 22.06 si spune ca are mari sperante de imbunatatire a starii de sanatate a mamei.
Desi nu voi continua acest demers vreau doar o parere din partea dvs. cu privire la aceasta situatie. Poate fi considerata o eroare medicala acest diagnostic pus gresit de medicul din Iasi? In fata acestui diagnostic gresit familia pacientului poate face vreun demers impotriva medicului care l-a pus?
21 June 2009 la 10:42 PM
In alte tari da.Si la noi ar trebui…?! Dar noi nu vrem sa avem standarde si proceduri de calitate.Cu o comisie de bioetica interioara in spital care sa verifice cum aceste proceduri se aplica la fiecare pacient in parte, conform cu situatia sa particulara.La noi se procedeaza,,romaneste”.La limita.A la base, ilici, ceasca…Romanii ca medici sunt superbuni in afara.In interior se dau mari, au multiple erori grave, condamnabile prin banalitatea lipsei de expertiza practica; nu de stiinta.Noi stim dar nu facem prea mare lucru in interior.Este vorba cu cultura civica si de normele impuse de guverne.De(de) reglementarile generale ale natiunii noastre.De faptul ca nu avem esaloane de competenta uniform distribuite
in zonele geografice.Ca nu respectam nici o recomandare OMS. Sau a CE.Ca violam tratatele internationale.Ca ne permitem concurenta neloaiala intre public si privat in care ,,balaurul”- cum zicea despre sine Prof Arseni;poate sa capuseze publicul si isi face loc politic sa nu raspunda niciodata.
Inechitatea este distribuita ,,echitabil ” de CASA de asigurari care si ea este condusa politic, acorda bani tot pe criterii politice.Nici Colegiul Medicilor din nefericire nu face prea mult.Eu nu sunt decat un psihiatru dar pot sa va raspund ca diagnosticul de neoplazie se pune in ultima instanta si se trateaza numai dupa o biopsie care sa precizeze ce tip de neoplasm este.La intrebarea dvs trebuia sa raspunda conform legii primul medic curant care s-a angajat in contract cu dvs.Era interzis prin lege ca persoanei spitalizate sa i se faca proceduri ambulatorii cu costuri platite( este un vechi ordin de ministru reiterat de fostul Ministru Nocolascu).
Succes!
24 June 2009 la 12:03 AM
Imi pare rau sa aud un astfel de caz si cu rusine spun ca astfel de intamplari sunt zilnice.
E dureros sa vezi cum nu le pasa unora doar pentru ca uita de unde au plecat.
Durerea cea mai mare este ca asta e viitorul care ma asteapta:o lupta crancena cu vasalii unui sistem care si ei au fost candva studenti, au luat diverse examene pentru numele pe care il poarta si sforile trase si drept dovada rezultatul este sub limita oricarui respect de sine!
Si ce este mai rau?se acopera unii pe altii si dau din umeri ca nu e responsabilitatea lor.
ex:ma prezint in februarie cu semne clare de IRA si sunt trimisa sa astept pt ca doctorita de garda are de facut foi de observatie si alte prioritati.
Acum am 837 si 239 cod de diagnostic cu trimitere spre CCI Iasi unde stiu ca voi fi respectata ca orice pacient normal.
Regret nespus ca unii uita atat de repede si prestigiul si banii ocupa primul loc in agenda lor.
Multumesc!
25 June 2009 la 6:21 PM
Am fost in vizita la un spital din Germania (NRW) si am vazut felul cu tratau medicii pe pacienti,sa precizez,spital privat.In primul rand pacientii cand intra in spital se lovesc de curatenie,apoi modul cum este tratat de asistente si medici.Fiecare pacient are pe cip toate bolile pe care le are,tratamentele care le-a facut,iar doctorul analizeaza acest cip cand pacientii vin la spital.Tare as fi bucuros sa se implementeze si la noi in spitale acest lucru,este o treaba buna pentru doctori.
Un lucru ce nu inteleg,de ce intr-o parte a globului populatia traieste in saracie ,iar in alta parte a globului standardul de viata este ridicat?.
25 June 2009 la 10:42 PM
Multumesc de raspuns d-le dr. Mircea Dragan. A fost operata dar a ramas totusi cu carcinomatoza peritoneala….
28 June 2009 la 11:37 AM
Atunci cand vor veni tinerii la conducerea acestei tari ,lucrurile se vor schimba.Sistemul de sanatate o sa fie altfel ,medicii tineri nu vor mai pleca din tara ,vor fi motivati de ce vor face,pentru ca salarizarea o sa fie functie de performanta,iar pacientii o sa fie tratati cu respect.Sper ca lucrurile se vor indrepta curand.Fratilor,totul depinde de noi ,daca vrem ca lucrurile sa mearga normal in tara noastra.
DREPTATEA VA INVINGE.
PAX DOMINI.