Nu mai cred în Moş Crăciun
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=xmxIRbZNQiE[/youtube]
TRANSCRIERE:
Viaţa nu este numai plina de succese şi realizări... are şi deziluzii. Mi-aduc aminte prima deziluzie a mea: a fost la vârsta de 7 ani, când, cu stupoare, am aflat că Moş Crăciun nu există. Şi în decursul timpului am mai avut alte deziluzii.
Ultima deziluzie este că nu mai cred in HotNews.
Am crezut în HotNews, am cunoscut o serie de presoane serioase de la HotNews şi de regulă îmi luam informaţiile de pe HotNews. Erau bine construite, aflam ce doream să aflu, erau uşor de accesat. Dar iată că nu mai cred nici în HotNews.
Pentru că HotNews a găzduit blogurile unor persoane care nu ştiu să suporte o dezbatere civilizată, o confruntare de idei. Mi s-a întâmplat presonal: în 22 ianuarie, pe blogul unui tânăr cu experienţa vieţii de la 18 la 23 de ani, a apărut un articol în care, în locul unor argumente, erau glumiţe de prost-gust şi, în acelaşi timp, erau incitări la insulte. Acest tânăr, care are o vastă experienţă jurnalistică mai ales la Obiectiv de Vaslui, care a trecut şi s-a perfecţionat pesemne în scurt timp la ziarul Ziua şi la un post de radio on-line, îşi termină articolul împotriva mea incitând pe vizitatori. El spune: ca un sfat, nu-l înjuraţi pe acest blog, înjuraţi-l (pe Vasile Astărăstoae) pe blogul său. Şi dă şi linkul pentru blogul meu.
Ori, în condiţiile în care, în lipsa argumentelor, foloseşti înjurături, cred că spui totul despre persoana care face astfel de afirmaţii şi despre locul în care este acceptată această afirmaţie. Deci nu mai cred în HotNews.
TRANSCRIERE:
Viaţa nu este numai plina de succese şi realizări... are şi deziluzii. Mi-aduc aminte prima deziluzie a mea: a fost la vârsta de 7 ani, când, cu stupoare, am aflat că Moş Crăciun nu există. Şi în decursul timpului am mai avut alte deziluzii.
Ultima deziluzie este că nu mai cred in HotNews.
Am crezut în HotNews, am cunoscut o serie de presoane serioase de la HotNews şi de regulă îmi luam informaţiile de pe HotNews. Erau bine construite, aflam ce doream să aflu, erau uşor de accesat. Dar iată că nu mai cred nici în HotNews.
Pentru că HotNews a găzduit blogurile unor persoane care nu ştiu să suporte o dezbatere civilizată, o confruntare de idei. Mi s-a întâmplat presonal: în 22 ianuarie, pe blogul unui tânăr cu experienţa vieţii de la 18 la 23 de ani, a apărut un articol în care, în locul unor argumente, erau glumiţe de prost-gust şi, în acelaşi timp, erau incitări la insulte. Acest tânăr, care are o vastă experienţă jurnalistică mai ales la Obiectiv de Vaslui, care a trecut şi s-a perfecţionat pesemne în scurt timp la ziarul Ziua şi la un post de radio on-line, îşi termină articolul împotriva mea incitând pe vizitatori. El spune: ca un sfat, nu-l înjuraţi pe acest blog, înjuraţi-l (pe Vasile Astărăstoae) pe blogul său. Şi dă şi linkul pentru blogul meu.
Ori, în condiţiile în care, în lipsa argumentelor, foloseşti înjurături, cred că spui totul despre persoana care face astfel de afirmaţii şi despre locul în care este acceptată această afirmaţie. Deci nu mai cred în HotNews.
6 February 2008 la 6:14 PM
Stimate domnule profesor,
La fel ca si dvs, si subsemnatul isi lua in urma cu cativa ani o mare parte a informatiilor de pe hotnews.ro – inca de pe vremea cand se numeau revistapresei.ro . Din pacate insa, dupa alegerile din 2004, am remarcat la inceput o subtila, iar mai apoi pronuntata lipsa de obiectivitate in continutul si selectia articolelor care apar pe acest flux de stiri. Daca as vorbi in tonul domnului de la Obiectiv de Vaslui, as spune probabil ca acest portal miroase a Jack Daniel’s de la o posta. Dar nu folosesc astfel de tonuri atipice, considerand, ca si dvs, ca violenta este ultimul refugiu al incompetentei.
Singura solutie la problema “hotnews” am gasit-o in renuntarea citirii acestui flux de stiri tendentioase. La fel au gandit probabil inca peste 100.000 de romani, care au renuntat la serviciile lor cotidiene in ultimii doi ani. Iar timpul ne arata ca cei 70.000 de cititori zilnici pe care ii mai au astazi, vor deveni din ce in ce mai putini. Astfel, orice apel la injuraturi va fi unul in gol.
Cu stima,
Daniel Matasaru
6 February 2008 la 8:24 PM
Stimate dle profesor,
ati reusit un lucru pe care nici eu – si cred ca nici dv, nu il doreati: am citit articolul cel subiectiv. e slab si e prost scris. e lipsit de muschi, de argument, de inceput si sfirsit. e patetic dar lipsit de substanta. Cred ca era mult mai bine sa nu il bagati in seama. simpla dv reactie pe acest blog i-a dat o valoare articolului acela… pe care nu o merita. si nu va suparati pe hot news. si nici pe ziaristii toti.
6 February 2008 la 9:17 PM
Elena: ai dreptate, articolul de pe blogul subiectiv este de necitit iar autorul este foarte departe de realitatea din sistemul medical pe care ori nu vrea ori pur si simplu nu poate sa o inteleaga.
Te contrazic insa in ceea ce priveste faptul ca nu merita nici o reactie! De fapt, asa cum vad eu lucrurile, subiectul pe care il abordeaza Astarastoae in articolul sau este tabloidizarea site-lui HotNews. Promovarea bloggerilor de tipul Alex Mihaileanu (care de fapt nu au nimic de spus si de aceea scriu cu disperare despre orice le vine la indemana dovedindu-si in mod fatal incompetenta) pe prima pagina de la HotNews este o demonstratie stralucita a acestui fapt.
Te mai contrazic si in ceea ce priveste faptul ca nu ar trebui sa ne suparam pe HotNews: ca formator de opinie acest site are toata responsabilitatea pentru tonul si atitudinea bloggerilor pe care ii promoveaza. Daca dupa incitari la injurii, maine-poimaine vei citi incitari la violenta stradala, la greva generala sau la intoleranta rasiala pe un blog HotNews atunci ce vei mai spune? Iti reamintesc ca vorbim totusi de un site care are un trafic de (inca) 2 milioane de vizitatori pe luna.
Probabil ca aceasta este si problema de fond: traficul pe HotNews scade (aveau 3 milioane de vizitatori in mai 2007). Tabloidizarea ca solutie de redresare este o optiune a proprietarului si nu a ziaristilor sau a bloggerilor angajati. In principiu ei nu au nici o vina. Daca patronul vrea sa angajeze oameni care scriu/gandesc la nivel de tabloid trebuie sa-si asume faptul ca cititorii vor migra catre alte canale media. In locul acestor cititori goniti/scarbiti vor navali probabil, in numar mare, amatorii de presa tip Libertatea, Cancan, Click, etc. In acest mod simplu operatia de crestere a traficului va reusi dar pacientul va fi mort de mult!
10 February 2008 la 1:05 AM
Domnule Astărăstoae, recunosc, am fost un pic răutăcios, însă răutate mi se pare şi mie să înţelegeţi că am instigat lumea să vă înujure. Din punctul ăsta de vedere, vă înşelaţi, pentru că fraza respectivă era, pe de o parte, o ironie, pe de altă parte, exprimarea dorinţei de a nu vedea înjurături la adresa dumneavoastră pe blogul meu.
În altă ordine de idei, mi se pare pe de o parte amuzant, pe de o parte trist să comentaţi despre experienţa mea în presă într-un fel în care chiar nu vi se potriveşte. E ca şi cum eu aş pune problema în felul următor: la Facultatea de Medicină din Iaşi se învaţă doar cum se taie oamenii, cine iese doctor de acolo e un criminal. Să nu exagerăm. Este o răutate gratuită şi de doi lei.
Nu în ultimul rînd, cred că mă subestimaţi. Nu ştiţi absolut nimic despre experienţa mea profesională, la fel cum nu ştiţi absolut nimic despre experienţa mea de viaţă. Dacă un articol care a fost scris cu un vădit iz de pamflet vi s-a părut atît de ofensator, sînt curios cum o să vi se pară unul pe care l-aş scrie după ce o să fac un drum prin Iaşi şi o să întreb în stînga şi-n dreapta despre dumneavoastră. Nu ştim niciodată de unde sare iepurele.
Şi ca să nu uit, referitor la colaborarea mea cu HotNews.ro, poate ar fi trebuit să vă fie clar de la început că părerile mele nu reprezintă opiniile redacţiei.
Totodată, înainte de a-mi purta mie de grijă, poate ar trebui să purtaţi de grijă sistemului sanitar românesc pe care, prin sprijinirea legalizării spăgii din spitale, îl condamnaţi la o veşnică suferinţă cauzată de domnii ministeriabili. Care ministeriabili, în loc să facă ceva pentru sănătate, pentru mărirea lefurilor, pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale, or să reproşeze medicilor că oricum iau prea mulţi bani de la pacienţi şi că ar trebui să le ajungă, la ce să mărească fondurile? Pun pariu că la asta nu v-aţi gîndit, domnule preşedinte al Colegiului Medicilor din România, în ale cărui atribuţii intră şi apărarea drepturilor medicilor.
O zi bună.
11 February 2008 la 2:23 PM
Cred ca cel mai bine mi-a inteles mesajul “redgrave”. M-am referit la tabloidizare si la limbajul utilizat in ultimul timp de HotNews si de forumurile de pe HotNews. Nu m-am referit la o anumita orientare politica si o selectie a stilrilor in functie de aceasta orientare. Nu sunt atat de naiv incat sa cred ca o publicatie din Romania este total neutra. Este dreptul proprietarului de a-i da o anumita orientare si acest lucru nu este imoral cat timp se face cu transparenta si cititorul este informat de acest lucru. Nu cred ca din aceasta cauza a scazut audienta pe HotNews. Cred ca un canal media are, in general, cititori cu aceeasi orientare. Numarul de cititori a scazut datorita faptului ca cei care prefera tabloidele nu acceseaza HotNews si cei care citesc HotNews nu accepta tabloidele.
11 February 2008 la 2:28 PM
Sunt suparat pe HotNews pentru ca mi-a inselat asteptarile. Bine inteles ca nu sunt suparat pe toti ziaristii… din doua motive: unul pragmatic, pentru ca in societatea noastra a fi suparat pe toti ziaristii inseamna ineficienta si unul sentimental, pentru ca am foarte multi prieteni printre ziaristi si, mai mult, si eu ma joc un pic “de-a presa” ceea ce ar insemna sa ma supar si pe mine ceea ce e cam mult.
11 February 2008 la 2:32 PM
Multumesc ca ai inteles si ai explicat mesajul pe care am vrut sa-l transmit poate chiar mai bine decat l-am redactat eu.
11 February 2008 la 3:23 PM
Stimate domnule Alex Mihaileanu,
Nu sunt perfect si recunosc ca poate nu am inteles bine incheierea articolului dvs. Dar cred ca 999 din 1000 de cititori ar fi interpretat, citez “Oricum, ca idee, propun să nu-l înjuraţi aici, ci pe blogul lui” ca o instigare directa si fara nici un fel de ironie. Nu am fost rau, asa am inteles si daca am gresit imi cer scuze.
In ceea ce priveste comentariul cu privire la experienta dvs. jurnalistica el se bazeaza strict pe informatiile de pe blogul dvs. Recunosc ca am incercat sa aflu mai multe despre dvs. pe motoarele de cautare pe internet dar din nefericire nu am gasit nimic in plus. Poate atunci cand ati facut comentariile pe care singur le recunoasteti ca fiind, citez: “un pic răutăcioase”, ar fi fost bine sa incercati pe aceleasi motoare de cautare si ati fi gasit toate informatiile despre mine, daca ati fi avut rabdare sa parcurgeti toate cele 32 de pagini de pe Google.
Nu stiu cum sa interpretez fraza “cum o să vi se pară unul (n.r. articol) pe care l-aş scrie după ce o să fac un drum prin Iaşi şi o să întreb în stînga şi-n dreapta despre dumneavoastră”. Este oare o amenintare? Daca ati fi avut curiozitatea sa va informati despre mine ati fi aflat ca nu sunt prea sperios din fire. Ati fi aflat ca sunt “golan din Piata Universitatii”, ca am participat la numeroase mitinguri antiguvernamentale, antiprezidentiale si pro-monarhiste, ca “sunt vandut strainilor” (citez din Romania Mare si Ziua) fiind membru fondator al Fundatiei Soros si Aliantei Civice, ca mi-am construit cariera prin munca si nu prin obedienta, ca am batut drumurile din Romania, Basarabia si Bucovina in campanii electorale dure si ca foarte multi au incercat sa “afle” despre mine si nu au putut folosi nimic din ce au aflat in scopurile pe care le sugerati dvs. Stiu ca atunci “cand esti vanator esti si vanat” si de aceea m-am comportat de o asemenea maniera incat sa nu fiu vulnerabil si sa-mi permit sa “ies la bataie” fara a fi ipocrit.
In ceea ce priveste sistemul sanitar si interesele medicilor va multumesc pentru grija de care dati dovada si pentru sfaturile pe care mi le-ati dat si cu care sunt de acord 100%. In acelasi timp o sa vedeti in “documentarea” pe care o veti face la Iasi ca am avut unele preocupari in acest domeniu si asa se explica faptul ca atunci cand am candidat am avut si voturile pacientilor si voturile medicilor.
Sper ca nu veti considera acest raspuns rau si malitios, intr-un fel “in care nu mi s-ar potrivi”.
Cat priveste “spaga la doctori” e bine sa cititi cu atentie materialul pe care l-am postat pe blog. Daca din acest material ar rezulta concluzia ca as fi avut un asemenea proiect de lege sau asemenea preocupari atunci imi asum intreaga vina pentru faptul ca nu am explicat coerent si nu m-am facut inteles, desi majoritatea cititorilor obisnuiti ai acestui blog au prins mesajul.
15 February 2008 la 11:11 PM
Am deschis mai devreme blogul domnului profesor Covic si in care se autoidentifica cu excelenta. Cum este posibil avand in vedere cum a promovat in lumea medicala: fara examen de rezidentiat, pe usa din dos printr-un concurs de preparator la clinica mamei, promovare rapida in ierarhia universitara in comparatie cu colegii impreuna cu care semneaza aceleasi articolele stiintifice, cu functie de conducere atat la spitalul Parhon, cat si la Fresenius, adica evident conflict de interese. Toate acestea nimeni nu le-a observat. Asta sa fie excelenta universitara?
17 February 2008 la 1:21 AM
Draga Mirela,
Si eu am deschis blogul la’ Dom’ Hadrian Copilu’ Minune. Musai, ca promovare, e baietu’ lu’ mamitzica si taticu’.
Totusi, apare o problema. Este secretarul Societatii Europene de Nefrologie. Cum se face ca altii din Iasi n-au nici o functie in societatile europene din care fac parte?
Candidatu’ la Preparator
18 February 2008 la 12:16 PM
dr. Covic este secretarul, eu credeam ca este chiar presedinte, al societatii pt ca dr. Maria Covic (UN PROFESIONIST IN ADEVARATUL SENS AL CUVANTULUI) A INROSIT TELEFOANELE COLEGILOR DE BREASLA pt a-i convinge sa voteze pt el. Toate relatiile nationale si internationale sunt ale mamei dr. Covic. Ce ar fi fost acesta fara mama si tata? De ce nu s-a remarcat in alta specialitate? sint inca multe alte intrebari. Daca era asa de bun de ce nu a dovedit ca poate lua cu succes un rezidentiat sa mearga cu fruntea sus ca nu a intrat in specialitate pe usa din dos? In aceste conditii, in calitate de rector, poate dr. Covic sa ii sfatuiasca pe studenti sa invete pt rezidentiat ca doar asa vor fi doctori mari? Nefrologia, dializa, arata asa tot datorita CALITATILOR SI RELATIILOR DR. MARIA COVIC si firmei Fresenius. Amandoi au fost in functii de conducere la acesta firma, mai mult sau mai putin legal, ma refer la incompatibilitati.
= in comparatie, nimeni nu poate crede ca vreo pila l-a ales pe dr. Astarastoae ca reprezentant la Bruxelles sau presedinte CMR. Domnia sa nu are nevoie sa se intalneasca in campanie cu colegii, pt ca usa sa a fost deschisa totdeuna pt ei, i-a ajutat si aparat corect oricand, fara aroganta.
Comunicare si sociabilitate nu sunt doar calitati de campanie. Promisiuni poate face oricine. Iar in ceea ce priveste calitatile manageriale, trebuie sa ne amintim doar cum arata pana nu demult IML si cum arata acum. Cine reprezinta Romania in lume in ceea ce priveste bioetica?
Alegerea dr. Covic ar insemna recunoasterea oficiala a nepotismului si favoritismului ca si criteriu de promovare, fara de care ramai undeva blocat ca alti colegi de ai domniei sale. Colegii nu pot fi inselati de asa zisa comunicare, socializare excesiva din ultima vreme, mai ales cei care au vrut sa vorbeasca cu el inainte si s-au lovit de usi inchise.
Alegerea pofesorului Astarastoae inseamna intrarea intr-o etapa curata a UMF, o refacere a imaginii, (un om nepatat, nesantajabil), un conducator democrat caruia ii pasa de colegi si in afara campaniei, garantia ca toti studentii vor avea sanse egale si doar de ei va depinde ascensiunea, rigurozitate stiintifica si garantia ca tuturor colegilor le vor fi respectate munca, drepturile si interesele.
18 February 2008 la 7:19 PM
Am fost coleg cu Adisor copilul minune. De cind era student, mama si tatal au facut apel la prietenii lor sa-l treaca pe lucrari (de exemplu profesorul Branisteanu). Apoi, nici o lucrare nu a plecat din clinica de nefrologie daca Adisor nu era trecut autor. Si, in sfirsit, toate bursele din strainatate le-a primit tot Adisor (fara concurs). Toti colegii l-au detestat. Eu am avut noroc sa prind o bursa (prin concurs desfasurat la Ambasada Frantei) si am scapat de acest arivist antipatic. Nu l-am uitat, dupa cum nu l-am uitat nici pe Profesorul Astarastoae care (desi nu ma cunostea si desi eram al nimanui, fara pile) m-a ajutat prin Fundatia Soros sa ajung la bursa din Franta. Toate aceste le scriu pentru cei care voteza, ca sa stie ce voteaza.
19 February 2008 la 12:30 AM
Draga “Mirela”,
Draga “Cornel”,
Cu riscul de a ma repeta, ca deja am postat pe blogul lui Adrian, am avut si avem multe divergente de opinii. Dar, de aici pana la a-i contesta valoarea stiintifica este cale lunga.
Draga “Mirela”,
Mi-e greu sa cred ca, oricat ar fi “inrosit telefoanele” Dr. Maria Covic putea sa-l ajute pe Adrian sa ajunga Secretarul Societatii Europene de Nefrologie. Si asta pentru simplul motiv ca vesticii se mai uita si la CV. Sa fiu mai clar, nu contest valoarea, ca medic, a doamnei Dr. Covic, dar din punct de vedere academic (si UMF ar trebui sa fie o institutie academica), are un CV destul de slabut. Din cauza asta daca a inrosit telefoanele, le-a facut degeaba…. In mod cert a contat CV-ul lui Adrian Covic si nu telefoanele mamei…
Draga “Cornel”,
Sunt amuzat de acuzele tale cum ca parintii lui l-au rugat pe Domnul Profesor Branisteanu sa-l treaca pe articole. Este
felul de acuze care i-au fost aduse si lui Dumi (Branisteanu). Iti spun si de ce ma amuza copios: in perioada ’87-’89 ne “calcam” in picioare in laboratorul Domnului Profesor Branisteanu 4 oameni (eu, Serban Dragomir, Dumi si Adi). Si acum imi aduc cu groaza aminte cand Dumi a ratat o disctie si a stricat forfecuta de microdisectie (foarte scumpa, e drept) si a mancat o bataie de nu-i
adevarat. Eu, Adi Covic si Serban am scapat de “chelfaneala” fizica….. da’ nici bine nu ne era…. Singurul care se
distra pe seama “nepriceperii” noastre era, Dumnezeu Sa-L Ierte, Adi Zosin.
Ca tot ai adus discutia de copii de cadre didactice… Cat timp am activat in UMF am avut destui “copii” studenti. Unul
dintre ei m-a ajutat enorm de mult in lucruri care pentru unii sunt simple dar pentru mine erau complicate la data
respectiva. Evident, l-am trecut pe articole. Stand la o bere (la Bolta Rece) cu Dr. Mihaiescu (de la pneumologie) ma
trezesc cu intrebarea: “De ce l-ai trecut pe fi’su lui Slati pe articole? Ti-a cerut asta?” Jur ca este adevarat. I-am
raspuns sec: “Fa tu ce-a facut Sebastian pentru mine si sunt de acord sa te trec pe tine si nu pe el”.
O zi buna din Philadelphia,
Eugen Brailoiu
19 February 2008 la 8:54 AM
Sunt contrariata ca doar la “stras sforile pentru pozitia de secretar” va referiti. In legatura cu acest lucru ma eu vorbeam de presedinte al societatii romane de nefrologie. tot respectul domunului Brailoiu, dar este cazul sa isi aminteasca de articolele acide semnate cu ani in urma despre nepotism si si sistemul de relatii din UMF. Oricum ma asteptam sa il sprijine pe domnul Costuleanu, prieten vechi.
21 February 2008 la 8:45 AM
Eugen, am fost plecat la un congres in Australia si nu ti-am raspuns. Dar sa stii, cind am citit am ris cu lacrimi. Cum le stii tu pe toate? Ai fost coleg cu Adisor copilul minune? nu ai venit in ultimul an de la CRAIOVA? Si nu ti se par cam multe articole in acesti ani? La noi in Franta ai deveni suspect si ai fi analizat pentru a dovedi contributia ta. La voi in SUA nu e asa? Iar alegeri sa stii ca in organismele stiintifice europene se fac prin negocieri si nu numai pe CV. Si daca faci ca Adisor,mai inviti un votant in Romania, mai dai o masa, mai spui ca trebuie incurajata nefrologia in estul Europei,mai primesti un vot. O stiu foarte bine. Dupa ce am ajuns profesor la Nancy, (a propos tu tot asistent ai ramas in America?) am candidat si am pierdut in fata unui bulgar.
28 March 2009 la 9:16 PM
Domnule Presedinte, asa-i ca sunteti suparat pe MINE ca m-am informat de pe net si NU AM MURIT? Una care face tratament de pe net de 2 an, dupa ce profesorii doctori in medicina din IASI m-au trimis la cimitir. Cu stima, va doresc atata sanatate cat am si eu.
30 March 2009 la 7:30 PM
Ai dreptate! noi nu avem nici o vina ca am baut fara masura, am fumat pana ni s-au ingalbenit dintii si destele, ca am mancat untura, ca am lenevit la telenovele, ca am facut sex neprotejat ori la intamplare… Doctorii sunt de vina! Sanatate avem dupa cum meritam si mai ales dupa cum ni-i sufletul! Ce doresti altora se intoarce inzecit tie! Hai sanatate de la Dumnezeu [s-au esti suparata si pe EL ca esti nemuritoare?]!
17 April 2009 la 4:04 PM
@Catran, esti negru ca dracu. 1. eu nu am fumat. recunosc ca am mintit cand am spus asta, dar trebuia ca doctoru sa aiba macar un argument. 2. eu nu am baut.3. eu nu am facut sex neprotejat. 4. nu am mancat untura. 5. nu ma uit la telenovele. 6. nu poluez atmosfera cu masina proprie. 7. am muncit prea mult. dovada, dupa ce nu mai muncesc in draci, la locul ala infect de munca si fac tratamentul REFUZAT de medici, ma simt bine…dar… VOI? PS Ai grija de gramatica limbii romane, incultule! Mai vreti sa faceti medicina si nici propria voastra limba nu stiti sa o scrieti…