Blog Vasile Astărăstoae

1 comentariu la “Riscurile dezvoltarii tehnologiei medicale (partea 1)”

1. Silviu Marin a scris:
   1 December 2008 la 4:17 AM

   Stimate prof. – dr. univ, d-le Vasile Astarastoae,

   Din nou, buna dimineata. V-am urmarit si acest scurt clip fiindca sunt un pasionat al sub-genului bio-punk initiat de Nicholl, respectiv fan al “Gattaca”, film pe care l-am si subtitrat de doua ori… cvasi-perfect. 🙂
   Acum, lasand la o parte faptul ca ati facut paralela cu un film SF, care trateaza o chestiune sensibila si total irealizabila pentru urmatorii… 40 – 60 ani, de ce nu am imbunatati specia umana? Deja o facem.
   Adica, noi acum putem spune cu oarece certitudine cam care va fi sexul copilului si/sau daca va fi… blond sau brunet sau roscat, dar nu putem inca spune cum si CAND va muri acea fiinta umana nou – nascuta; n-avem cum, iar expertii in domeniu (biogeneticii) nu prevad vreun avans semnificativ in acest sector pentru cel putin alti 30 ani.
   Discriminari? Exista si-acum, au existat si-n trecut, vor mai exista, dar probabil ca nu vor mai fi pe criterii de dizabilitate psihofizica.
   Mai mult, nu vorbesc aici de ubermenschii lui Hitler (proiect abandonat in orfelinatele norvegiene, astfel rezultand copii stigmatizati de lumea nord-europeana), ci de oameni UN PIC mai buni din punct de vedere fizic si, de ce nu, intelectual.
   De ce ma pronunt in favoarea unei asemenea imbunatatiri? Pentru ca, d-le profesor, sufar de miopatie centronucleara, iar o prietena de-a mea sufera de tetrapareza spastica cu sindrom extrapiramidal. Deci, as putea spune, STIU ce-i cu suferinta fizica… Nu doar, dar e foarte frustrant in unele aspecte; in foarte multe. In fine, asta e.
   Solutiile actuale? Protezele, desigur. Unele, robotizate; altele, nu. Ce sa facem…
   Deci, DE CE nu as sustine aceasta implementare a conceptului de imbunatatire a speciei umane? Daca n-ar fi penicilina, am mai fi vreunul in viata la o simpla gripa? Dar insulina? Cum s-ar descurca diabeticii?
   Stiu, aceste inventii NU reprezinta un mijloc de augmentare a speciei umane, in integrum, ci a imunitatii acesteia.
   Dar, oare, o dependenta de insulina nu cumva augmenteaza fatul congenital? Asa cum se intampla cu drogatii, dar in sens negativ, desigur, asa si cu diabeticii, dar intr-unul pozitiv,.. desigur. 🙂 Chiar daca nu-i de lunga durata, tot se produce o augmentare a urmasului, cred. De gresesc, spuneti-mi.
   Ar fi rau, spre exemplu, sa avem… o vedere buna pentru tot restul vietii? Dar o inima asemeni (sper si-n sens metaforic, dar…)?
   Dar plamanii? Rinichii? Ficatul? Or desigur, la alcoolicii “de calibru”, a avea un ficat sanatos tun orice i-ar face, nu inseamna sa abuzeze-n continuare de alcool. 😛
   Si cum ramane cu intelectul? Ne-ar face un intelect mai dezvoltat (peste medie, desigur) mai putin umani sau MAI umani? Cred ca (b).
   De ce? Fiindca un geniu intotdeauna isi va da seama de suferinta; o va intelege si-o va filtra, apoi o va simti ca si cum ar fi a lui.
   Sa va dau un exemplu: Einstein a fost un mare umanist! PACAT de idealul lui inselator; s-a lasat dus de nas de catre americani pt a-si fabrica ei BOMBELE…
   Stephen Hawking, la fel. D-lui, oricum, STIE ce-i suferinta fiindca o experimenteaza continuu. Or, din nou, GENIUL nu te transforma intr-un mesia, DAR… te poate ajuta sa fii mare si adevarat filantrop, asa cum a fost si Varian Fry. In fine, el n-a fost geniu, dar a fost inspirat si cu suflet, mai ales in acele vremuri; totul e, pana la urma, oarecum supus hazardului.

   DA, ma pronunt in favoarea manipularii genetice, DAR numai de institutele avizate si para-supervizate. Cu prudenta, dar hotarat inainte, catre viitor, nu catre superstitii.

Comentează acest articol