Dezbatere despre consimţământul prezumat
O dezbatere radiofonică cu Luminiţa Vâlcea şi Vasile Astărăstoae extrasă din emisiunea “Sănătatea FM” din 16/12/2008.
Ascultă AUDIO: [audio:Dezbatere-Sanatatea-FM-14.mp3]
Ascultă AUDIO: [audio:Dezbatere-Sanatatea-FM-14.mp3]
17 December 2008 la 6:52 PM
Stimate d-le profesor
Am un mesaj,complet diferit de interviul dvs.:nu lasati spitalele la cheremul politicienilor si functionarilor parveniti din primarii!
va multumesc
17 December 2008 la 11:56 PM
Domnule Profesor, cu respect va rog sa imi spuneti daca rezidentii pe post sunt platiti de minister sau de spitalul cu care au incheiat contractul? Avem mari probleme cu salariile pe luna noiembrie…ne-au spus ca nu ne vom primi salariile luna asta…ca au spus cei de la minister ca nu sunt bani pentru rezidenti. Dupa ce ca avem niste salarii de mizerie nici pe alea nu ni le dau.
Va multumesc!
18 December 2008 la 4:21 AM
Procedura de obtinere a consimtamintului “informat” in New York
Acum doua luni mi-am reinnoit permisul de conducere. Pe formularul in care mi-am trecut noua adresa era o intrebare: Do you consent to become an organ donor after death? Am incercuit raspunsul Yes. Citeva minute mai tirziu mi s-a inmanat noul permis, cu o mica inima rosie langa fotografie. Nu m-am considerat informat; si nici nu mi s-a cerut sa discut aceasta decizie cu sotia sau cei patru copii.
19 December 2008 la 12:48 AM
Pe cate vad,la New York esti totusi intrebat daca da sau nu esti de acord sa devii donator .Daca ai incercuit Yes este probabil ca ai stiut ce faci..In varianta mioritica nu esti intrebat -ci daca nu ai dat bani la notar pentru a obtine o negatie autentificata (cine va stii de aceasta ? )esti considerat automat donor . Si abuzuri -care pot merge foarte departe avand in vedere CAT poate plati un miliardar pentru un organ !! Se mizeaza chiar atat de mult pe cinstea absoluta a ORICARUI medic ??
19 December 2008 la 3:23 AM
@ Doru-Mihai
Am relatat experienta mea din New York incercind sa atrag atentia celor care-l asculta pe prof. Astarastoae ca, aici, consimtamantul este “exprimat” nu “informat”, cum gresit il numeste dinsul.
19 December 2008 la 10:39 PM
@Dr P.Manu
Cu tot respectul pe care vi-l port pentru excelentele pledoarii pe care le-ati facut in favoarea profesiei noastre.Citind dezbaterile legate de subiectul donarii de organe imi permit sa sugerez nu formal, ci cauzal o atitudine sociala care ar putea sa fie (eventual)adaptata la stilul de viata al cetatenilor din Romania.Am in vedere faptul ca o banca de organe este evident necesara.Pe versantul celalalt exista o lipsa cronica de donatori sange ;la fel cum exista una si mai mare de donatori de organe. Este vorba de o reticenta izvorata din cultura ortodoxa. A nu se profana cadavrele.A nu le incinera, a nu le pune cenusa in urne…Orice interventie intempestiva asupra inconstientului moral colectiv (rog a se reciti Gustave Le Bon; Psihologia mulţimilor) poate avea efecte inverse celor scontate.Plec de la realitatea donarii de sange.Cutuma a fost la romani astfel: sangele donat se plateste. Bani, permisii, pachete de mancare acordate saracilor, sau soldatilor in termen(cine a fost medic de circa la tara stie ca donatorii principali erau babele si soldatii).Planul de donare se facea cu CAP-sti si cu militari in termen.Pe bani, alimente si permisii.Daca vom ,,motiva” simbolic persoanele ; daca vom indemna CNAS in a deconta o suma rezonabila pentru organul prelevat; daca familia prin act testamentar, sau de vointa va beneficia de o catime de bani, daca se va face suficienta publicitate in mod corect, atunci s-ar putea ca lumea sa devina mai receptiva.Impunerea de donatie de organ suna la romani la fel cu traficul de organe.S-a intamplat in anii 90′.Seamana si traficul de copii… Inconstientul colectiv este sensibil.Recompensarea pecuniara a familiei decedatului se aseamana cu polita de asigurare de viata…De ce sa nu imaginam un sistem nu prea scump si adaptat etologiei mioritice pentru a obtine organe si in acelasi timp pentru a nu leza nici susceptibilitatea colectivitatii tacute romanesti? Nu este de neglijat dorinta de ,, recompensa” a acestui popor din care toti ne tragem .Sa o scoatem la lumina, ar fi dupa opinia mea cea mai indicata masura.
Cu colegialitate
19 December 2008 la 11:44 PM
Scuze ;rectific :
Seamana si ,,cu” traficul de copii…
20 December 2008 la 3:19 AM
@ Dr. Mircea Dragan
Multumesc din nou pentru profunzimea comentariului dvs. Sunt impotriva oricariei forme de consimtamant prezumat, in orice situatie. Respectul meu pentru autonomia personala este absolut si irevocabil; de aceea am si ales, cu multi ani in urma, sa traiesc in SUA. Sugestia dvs. de a a corecta deficitul evident de organe pentru transplant prin modalitati adaptate etosului mioritic are merit, si filosofic, si pragmatic. Ramane de vazut masura in care cadrul legislativ al Uniunii Europene ar permite actualizarea propunerii dvs. Aici cred ca domnul profesor Astarastoae ne poate informa cel mai bine (o spun sincer si de buna-credinta), pentru ca e sigur versat nu numai in etica donarii organelor post-mortem dar si a legislatiei europene.
20 December 2008 la 11:39 PM
@ Prof P.Manu
Va rog sa aveti bunavointa sa va aplecati atentia asupra subiectelor recente din Blog Olăroiu van den Heuvel; unde am avut cateva interventii.
Una la care doresc un feed -back este cea legata de caracterizarea pe care am facut-o dpdv comportamental, institutiilor publice medicale ce functioneaza in tara noastra, la nivel de grup socio-profesional.
In aceeasi directie nu am postat inca o replica temei lansate de domnul Profesor Astarastoaie:,, Ori la stat ori la privat”.Domnia sa are un punct de vedere eclectic.,,Si colo si colo”‘.Il motiveaza economic si social.Este punctul de vedere al domniei sale.Va rog sa aveti bunavointa sa raspundeti la acesta intrebare .Va rog sa invocati regulile din CE si din US cu privire la faptul daca poate fi medicul angajat la o institutie publica si concomitent el sa fie si patron de firma madicala privata unde sa presteze acelasi tip de activitate? Care sunt directivele CE in acesta directie?
Cu stima
MD
21 December 2008 la 11:47 AM
@ Dr Mircea Dragan
“Va rog sa aveti bunavointa sa raspundeti la acesta intrebare .Va rog sa invocati regulile din CE si din US cu privire la faptul daca poate fi medicul angajat la o institutie publica si concomitent el sa fie si patron de firma madicala privata unde sa presteze acelasi tip de activitate? Care sunt directivele CE in acesta directie?”
Nu cunosc regulile din CE.
In SUA atitudinea institutiei la care lucrezi este foarte toleranta pentru orice activitate din afara orelor de lucru, atata vreme cat nu intra in competitie directa cu aceea institutie.
Exemplul cel mai la indemana este cel al spitalului psihiatric in care dau consultatii de medicina interna. Majoritatea psihiatrilor angajati de spital “full-time” au si cabinet particular, solo sau impreuna cu altii. Acest lucru e permis si/sau incurajat de spital din cauza ca spitalul are numai de castigat, in masura in care o parte din bolnavii consultati in cabinetul particular vor fii internati.
Pentru medicii care sunt angajati “part-time” nu exista nici un fel de restrictie pentru alte activitati, chiar atunci cand ar putea crea competitie. Asa se explica de ce multe campus-uri universitare contin un spital universitar si unul privat (uneori si un spital municipal sau al veteranilor), intre care cadrele didactice se misca tot timpul.
22 December 2008 la 7:40 PM
Frumusetea iernii cu albul fulgilor de nea, cu dulcele ecou al clopoteilor, cu mirosul imbietor de cozonaci, cu imaginea in suflet a celor dragi sa ne petreaca in 2009 mai luminosi, plini de voie buna, iubire si reusite! Domnului profesor, tuturor colegilor medici din tara si de peste hotare, tuturor vizitatorilor acestui blog le urez CRACIUN FERICIT si LA MULTI ANI!!!
27 December 2008 la 10:29 PM
Stau si ma intreb daca povestea cu consimtamintul prezumat nu poate deschide calea unor abuzuri. Ti se pot preleva fara stiinta probe biologice de par, secretii fiziologice, sange (poate chiar donat voluntar), pe baza carora ti se poate determina profilul HLA. Esti introdus fara stirea ta intr-o baza de date si cand cineva are nevoie de organe, compatibil fiiind cu tine, ti se poate inscena un accident sau o agresiune cu autori necunoscuti, in urma careia in moarte cerebrala fiind, pe baza consimtamantului prezumat, ajungi donator de organe… Sau poate am vizionat prea mult dark fiction?
2 January 2009 la 9:13 AM
multi ani fericiti !
16 January 2009 la 2:07 PM
Draga NistorMircea orice actiune poate avea riscurile ei,efectele ei negative dar sa nu exageram.Incearca sa vezi mai mult partea plina a paharului.Cred ca iei prea in serios filmele pe care le vezi.