Blog Vasile Astărăstoae

13 comentarii la “Dezbatere radiofonica despre un sondaj privind conditia medicului si pacientului in Romania”

1. Dr Mircea Dragan-specialist psihiatru a scris:
   1 April 2009 la 11:18 PM

   Domnului Profesor Vasile Astarastoaie
   (un fel… de scrisoare deschisa)
   Consider ca analiza Presedintelui Romaniei privitor la lipsa de proceduri in domeniul medical este o realitate.
   Iată ce s-a petrecut recent într-un Spital Municipal din România.
   În data de 30.03.2009, la orele 11 în timp ce efectuam în cabinet o consultaţie am fost înştiinţat de către o persoană aflată în sala de aşteptare că unei alte persoane îi este foarte rău.Am ieşit imediat şi am constat faptul că în faţa cabinetului meu se afla pe un scaun prăbuşită pe spate, o pacientă aflată în dispensarizare la mine.D-na O. H.Persoană în vârstă de 85 de ani cu o tulburare de memorie şi cu certificat de handicap. Strarea sa era critică. Un stop cardiorespirator: apnee, lipsă a pulsului la carotidă, stare comatoasă, areactivitate, transpiraţie intensă rece, pupile miotice, tegumente livide.
   Am solicitat asistentei mele de cabinet să cheme infirmierele din policlinică, am cerut să fie adusă targa, şi să fie solicitat cabinetul de boli interne din policlinică.
   Fără a fi ajutat de cineva am lungit pacienta pe canapea în decubitus dorsal. Am efectuat imediat masaj cardiac extern.
   Cam la aproximativ 2-3 minute de la apelul meu a fost adusă targa cu roţi ce era închisă la radiologie.Ajutat de singura infirmieră prezentă am ridicat bolnava de pe canapea şi am aşezat-o pe targă.Am continuat masajul cardiac.Pacienta a început să respire şi pulsul s-a restabilit.In acest moment a apărut şi medicul internist solicitat şi asistenta sa de cabinet.
   Am însoţit transportul tărgii cu bolnava până la serviciul de primiri al secţiei de boli interne.Acolo bolnava a început să verse şi cum nimeni nu se ocupa să îi şteargă vărsătura, ce putea să fie aspirată în plămân a trebuit să efectuez eu această operaţie de curăţire a cavităţii bucale ; cu mâna goală.
   Am lăsat bolnava în grija medicului care era de gardă la serviciul de primiri al secţiei de boli interne.Din informaţiile culese de mine telefonic pacienta a fost transportată cu ambulanţa la UPU Sp.Judeţean şi a fost spitalizată în secţia de neurologie.
   La orele 13.30 am raportat situaţia managerului spitalului şi directorului medical
   In faţa acestora am susţinut faptul că nu există proceduri şi protocoale clare şi eficace în caz de urgenţe cu risc vital.
   Astfel:
   1.Acest caz relatat de maximă gravitate, un stop cardiorespirator indiferent de cauza sa, nu este de competenţa domeniului psihiatriei.
   2.Cazul s-a rezolvat fericit, pacienta nedecedând în spital urmare a masajului cardiac instituit. Cazul însă putea să se soldeze şi cu un deces ; ceeace l-ar fi transformat în caz medico-legal. Impicaţiile în această situaţie ar fi luat o turnură negativă cu toate implicaţiile anchetei ce ar fi urmat atât în plan administrativ, judiciar, cât şi ca eventual mal praxis.Pentru subsemnatul dar şi pentru echipa managerială.
   3.Că procedura actuala existentă, transmisă spre aplicare medicilor de diverse specialităţi din Ambulatoriu, are o vagă exprimare, nu prevede trepte de activare, şi aduce în discuţie medicamente care exced competenţa unor specialităţi precum psihiatria(adrenalina, hidrocortizonul, hipotensoarele.)
   4.Atâta timp cât ambulatoriul de spital este parte integrantă a spitalului general care are o secţie de boli interne cu 110 paturi şi este încadrat cu 8 medici specialişti, care deţin şi experienţă şi calificare în domeniul atât de dificil al susţinerii funcţiilor vitale, este normal ca acest serviciu să fie mult mai mult implicat procedural în acordarea asistenţei în cazuri de urgenţă.
   5. Că este nefiresc ca managerul spitalului, să reproşeze medicului psihiatru că nu a transportat el pacienta în cabinetul său( ca şi cum medicul este un brancardier), sau că a permis ca persoanele aflate pe coridorul ambulatoriul spitalului să asiste şi să il agreseze ; culmea pe singurul medic care intervenea ; adică pe mine( ca şi cum medicul ar fi gardian, sau portar al spitalului).Ca şi cum eu aşi fi putut să fiu în acelaşi timp şi reanimator, şi portar şi brancardier si telefonist…
   6.Că trebuiesc instituite măsuri unitare la nivelul întregului spital în ceeace priveşte acordarea primului ajutor mai ales privitor la menţinere a funcţiilor vitale. Cu echipe antrenate, unde fiecare membru al echipei îşi are propria parte de activitate şi ştie precis ce are de făcut; nu cum s-a întâmplat în cazul relatat de mine unde eu am strigat după targă, eu am culcat bolnava, eu am efectuat masaj cardiac, eu am dispus asistentei să sune la cabinetul de boli interene , eu am degajat căile respiratorii de vomă, au am ridicat cu o infirmiera bolnava de pe canapea ,eu am aşezat-o pe targă.
   7.Că în astfel de situaţii trebuie implementat un procedeu simplu de alertare al unei echipe de intervenţie formate din mai multe persoane.
   8.Că astfel de situaţii nu trebuie bagatelizate şi că ele pot avea consecinţe dramatice pentru pacienţi dar şi pentru medici ce sunt expuşi în prezent unor posibile anchete şi mediatizări nedorite.
   9.Că în astfel de situaţii echipa managerială trebuie să răspundă solidar cu medicii angajaţi conform competenţelor lor, pentru elaborarea de atribuţiuni scrise, implementarea normelor procedurale, prelucrarea acestora la nivel de unitate spitalicescă, antrenarea personalului angajat.
   10.Că aceste norme trebuie să fie supravegheate la nivelul
   Comisiei de Etică a unităţii spitaliceşti în cauză(care încă nu există ).Iar încălcarea lor să fie imediat pusă în discuţie de către această comisie, indiferent de funcţia persoanei care a săvârşit abaterea.

   Dr Mircea Drăgan –Ambulatoriul Spitalului Municipal Ploieşti

   PS.Trebuie specificat faptul că situaţia descrisă se găseşte înregistrată pe camerele video montate în ambulatoriul de specialitate şi vizionarea imaginilor a fost efectuată în cabinetul managerului de spital, în prezenţa directorului medical. Managerul de spital şi-a menţinut poziţia că eu mă fac vinovat de lipsa de competenţă în acordarea primului ajutor, că procedurile de prim ajutor fără specificaţie aparţin oricărui medic, că subsemnatul am greşit, că nu am efectuat concomitent şi luarea TA a pacientei şi masajul cardiac, si a respiraţia gură la gură , si a transportului pacientei în cabinetul meu şi îndepărtarea celorlalte persoane(pacienţi, aparţinători care asistau pe coridor la situaţie).Ca o consecinţă finală managerul de spital m-a atenţionat că s-ar putea să îmi pierd dreptul de liberă practică, pentru incompentenţă profesională.
   Va alatur si copia dupa procedura privind urgentele, transmisa de catre conducerea ambulatoriului catre medicii angajati.
   SPITALUL MUNICIPAL…
   INCAZ DE URGENTA SE PROCEDEAZA ASTFEL:
   -SE ACORDA PRIMUL AJUTOR DE MEDICUL DE CABINET,
   -SE SOLICITA MEDICUL DE LA CABINETUL DE INTERNE SI INFIRMIERELE
   -SE TRANSPORTA BOLNAVUL LA O SURSA DE OXIGEN,LA CAMERA DE PRIMIRI URGENTE(INTERNE), CU TARGA CARE SE GASESTE LA CAMERA 12,
   -SE CONTINUA RESUSCITAREA
   -CHEIA DE LA USA SPRE CAMERA DE GARDA SE GASESTE LA INGRIJITOARE
   -FIECARE CABINET VA AVEA LA APARATUL DE URGENTA SI:
   -ADRENALINA
   -HIPOTENSOARE
   -HEMISUCCINAT DE CORTIZON
   -DIAZEPAM
   MEDIC SEF….

2. P. Manu a scris:
   2 April 2009 la 3:15 AM

   In spitalul de psihiatrie in care lucrez, standardul (pentru toti medicii si toate asistentele medicale) este HeartSaver AED, adica masaj cardiac extern, ventilatia prin masca faciala si aplicarea defibrilatorului automat, efectuate pana cand echipa de la unitate de salvare a orasului New York ajunge la noi (in medie in 6 minute).

3. Dr Mircea Dragan-specialist psihiatru a scris:
   2 April 2009 la 7:54 AM

   Stimate Domnule Profesor.
   Va multumesc pentru informatie.O voi transmite directorului medical care m-a asigurat ca in decurs de 10 zile va elabora un material scris, apdatat si care sa fie prelucrat cu tot personalul spitalului.Defibrilator exista in sectia de boli interne, dar nici un medic de specialitate din ambulatoriul spitalului nu este antrenat a-l utiliza.Mai mult chiar;fara ca eu sa fac vre-o referire, medicul manager mi-a spus cam asa:,, Ce doriti? Sa utilizati defibrilator?” Cu alte cuvinte acest lucru nu este de competenta altor specialitati in afara celor de la interne.Va rog sa binevoiti a-mi transmite mai multe date despre cum se activeaza echipa in caz de urgenta, cine o compune, ce si cum face fiecare.Un link mi-ar fi deosebit de util.

4. P. Manu a scris:
   2 April 2009 la 12:51 PM

   Standardul este cel folosit si de politie si companiile de avioane. Prima persoana la scena formeaza numarul de urgenta al centralei telefonice a spitalului si indica locatia. Apoi cheama 911, specificand “cardiac arrest” si incepe masajul cardiac extern. A doua persoana la scena aduce defibrilatorul automat (AED; exista unul in fiecare sectie/pavilion) si tubul portabil de oxigen. Intre timp centralista anunta urgenta prin beeper echipei de raspuns rapid care are cel putin un medic rezident (in psihiatrie) si doua asistente medicale. Rezidentii in psihiatrie sunt certificati ACLS inainte de a incepe sa lucreze la noi.

5. Dr.Mircea Dragan a scris:
   2 April 2009 la 2:57 PM

   Exhaustiv.
   Va multumesc
   Sper ca si managerii romani sa priceapa simplitatea acestei proceduri.
   Cu stima
   Mircea Dragan

6. Peter Manu a scris:
   2 April 2009 la 6:43 PM

   Un AED costa US $ 2.100.

7. Dr Mircea Dragan-specialist psihiatru a scris:
   2 April 2009 la 9:38 PM

   Please translate AED.

8. P. Manu a scris:
   3 April 2009 la 3:32 AM

   Automated external defibrillator= defibrilator automat

   E un paralelipiped de cam 20/20/6 cm. In trusa lui sunt pachete cu cate doi electrozi adezivi de folosinta individuala: unul pentru regiunea sternala, celalalt pentru regiunea axilara stanga. Se conecteaza electrozii la aparat si la bolnav, se apasa pe butonul ON; daca aparatul detecteaza fibrilatie ventriculara, da auditiv comanda SHOCK si trebuie apasat un al doilea buton. Toata procedura dureaza in jur de un minut (chiar si in cazurile cu mult par pe piept, care trebuie ras cu un Gilette de unica folosinta aflat in trusa). Lucreaza pe o baterie NiCd reincarcabila. Contine un flash-drive pe care se inregistreaza secventa si de pe care datele se pot transfera simplu pe orice computer.

9. Sideratul a scris:
   5 April 2009 la 1:16 AM

   @Dr Mircea Dragan

   Managerul spitalului Dvs e absurd – Dar asta face parte din fisa postului in Romania. Directorul medical se ocupa de problemele medicale, in mod normal acesta fiind un profesionist adevarat. In tara noastra posturile de conducere reprezinta o atractie salariala importanta, astfel ca sunt livrate clientelei politice sau relatiilor familiale, de clan etc.

   Foarte putine spitale au bipuri sau telefoane de serviciu. Ar trebui sa existe un numar unic pentru cardiac arrest care sa permita unei echipe antrenate sa intervina. E frumos sa declari ca psihiatrul, endocrinologul, chirurgul sau domnul Bazac sa detina cunostinte despre manevrele de urgentza, dar trebuie sa si creezi conditiile necesare.
   Cum sa actionezi cu cheia aflata on buzunarul ingrijitoarei care poate soarbe o cafea in momentul respectiv sau e trimisa de domn profesor la piatza?
   Daca defibrilatorul e inchis undeva si cheia e la seful de sectie cardio -ca deh aparatul e scump sa nu il impute cineva? Cum sa actionezi cand pe tzeava pe care trebuia sa vina oxigen a iesit apa stricand aparatul de respiratie automata -caz autentic in spital universitar romanesc.

   E frumos sa il vezi pe Raed ce superscule a introdus in unele sectii UPU, dar din pacate situatia e jalnica in majoritatea tarii. Mi se pare bizar ca un palestinian sa puna la punct un sistem impresionant in timp ce confratzii romani dorm pe ei.

   Sigur, managerul Dvs cauta tzap ispasitor, cand ar trebui sa fie preocupat de eficientza lui, adevarata cauza a deficientzelor din Spitalul Municipal Ploiesti.
   E redundant sa afirm ca pestele de la cap se impute, dar privind in urma si trecand in revista pleiada de ministri ai insanitatzii remarcam ca sistemul nu are cum sa functioneze cu asemenea oameni.Chiar daca s-au strecurat si medici pregatitzi gen dr Cinteza sau Bartos, nimeni nu a reusit sa impinga sistemul inainte. Iar situatia catastrofala se extinde la nivelul majoritatzii sectiilor si clinicilor din tzara.

   Domnului Dr Manu ii vine greu sa intzeleaga mecanismele romanesti, dansul traind intr-o societate normala. Probabil se felicita pentru bunul gand care l-a impins sa plece din tzara.
   E totusi trist ca fiecare moment petrecut departe de tzara e benefic pentru profesiunea ta si nu poti sa nu te intrebi mereu de ce nu se poate trai o viatza normala in Romania?

10. P. Manu a scris:
    5 April 2009 la 2:05 AM

    @ Sideratul

    Aveti, ca intotdeauna, dreptate, pasiune si elocventa.

    Trebuie insa sa va spun ca ma straduiesc sa inteleg “mecanismele romanesti” si urmaresc cu mare interes stirile din presa si de pe blog-uri referitoare la problemele si evolutia sistemului de sanatate din Romania, iar de cate ori vin in Romania incerc sa vizitez un spital si/sau sa discut cu cat mai multi colegi.

    Paradoxal, eu cred sa sunt ceva mai optimist decat dvs. in legatura cu perspectivele de modernizare ale medicinii romanesti. Ma impresioneaza de fiecare data gradul de familiarizare al colegilor mei din Romania cu nivelul de performanta din Vest. Sunt insa complet de acord cu dvs. ca problemele sistemului de sanatate din Romania nu sunt create sau intretinute de carierismul administratorilor de spitale, ci de incompetenta si coruptia care domina viata politica din tara.
    Cred ca pana la urma problema e una a distribuirii resurselor; pe masura ce asteptarile populatiei cresc va creste si presiunea electorala asupra celor care hotaresc proportia din buget alocata sanatatii.

    In ce priveste interventia pentru stopul cardiorespirator: standardul spitalului in care consult (a self-standing psychiatric hospital) e de fapt inferior celui din spitalul “general”, in care echipa de raspuns rapid are 2 rezidenti de medicina interna si un anestezist care actioneaza potrivit protocolului ACLS (Advanced Cardiac Life Support) din primul moment. Standardul interventiei initiale in psihiatrie (si in majoritatea cabinetelor din ambulatoriu) e cel asteptat de la politisti, pompieri, personalul de zbor si multe alte categorii profesionale fara pregatire medicala.

11. Dr Mircea Dragan-specialist psihiatru a scris:
    5 April 2009 la 9:19 AM

    @Sideratul
    Multumesc pentru sustinerea morala.In ceeace priveste restul…In discutia finala avuta cu managerul am spus franc.Daca mi se mai intampla asa ceva ma autodenunt la DSP, Colegiul Medicilor.Cer sa fiu judecat pentru incompetenta si mal praxis.Cer eu sa mi se ridice dreptul de libera practica.Solicit ca presa sa fie prezenta si sa ma mediatizeze negativ.Daca cumva subiectul decedeaza;lucru care intre noi fie vorba ar fi o catastrofa umana, atunci ma autodenunt parchetului pentru ca nu am aplicat procedurile transmise de conducere.Privitor la conducerea MS.Situatiile ca cea semnalata de catre mine sunt porbabil curente.Ele se rezolva ,,cum o vrea D-zeu”, adica la plezneala .Dupa flerul si sangele rece al fiecaruia.Scapa cine poate…In mod nomal ar trebui implicate in institutiile medicale standarde unice.Asa cum D-ul Prof.Peter Manu ne spune ca se aplica US.Pager,sonerie de alerta, echipe antrenate unde fiecare stie ce are de facut si in nici un caz nu umbla un medic dupa o infirmiera care are o cheie ascunsa intr-un buzunar…Aceste standarde unice se impun prin Ordin al MS si ar trebui aplicate unitar si la spitalul comunal din Baltesti si intr-o Clinica Universitara.
    @ Prof.Peter Manu.
    Am constatat pe propria piele ceeace dvs consemnati.Ca populatia tarii se trezeste.Cand de unul singur masam cardiac pacienta, persoanele aflate in sala de asteptare ma invectivau:,, Nenorocitule! Lasi femeia sa moara.Nu ii pui oxigen.Nu ii pui o perfuzie.Nu ai targa…!Iata ca din munca la capsuni, din filme, din ziare, de la TV, oamenii sunt mult mai constienti. Au un grad relativ ridicat de cunostinte si de asteptare.Uneori superior chiar noua cei ce ne numim profesionisti.Nu pot fi insa de acord ca trebuie sa scontam pe rezultatul alegerilor pentru a indrepta situatia.Precum constatam, dupa uninominale care au fost fetisizate, au aparut indivizi politici si mai jenanti si mai cupizi si mai indiferenti.Presiunea sociala trebuie sa fie mult mai activa.Prin societatea civila.Aici avem noi o mare deficienta.Organizatii de aparare a drepturilor consumatorilor de servicii de sanatate nu prea exista, sau nu se manifesta.Ceeace e acelasi lucru.Ei ar trebui sa se activeze imediat ce un astfel de caz apare si sa ceara socoteala.Nu numai medicului vinovat dar si ierarhiilor din conducerea medicala.Fiindca ele au permis prin indolenta si lipsa de prevedere aparitia situatiei.Daca un pacient exiteaza intr-o institutie medicala din lipsa de proceduri adecvate, Ministrul Sanatatii ar trebui sa isi dea demisia .El si echipa sa se fac vinovati de faptul ca nu exista norme clare si obligatorii.

12. Ailene Andrea a scris:
    5 April 2009 la 4:34 PM

    4 all doctors,
    Dupa o saptamana de munca de teren, pe baricade, prin mocirle si cu criminali in serie, cu romani “binevoitori” care si-au oferit ajutorul si au folosit o imagine pentru a-si asigura postul sau a face si mai multi bani…va anunt azi ca i-am invins pe toti, eu o studenta fara bursa sociala dar care vrea sa ajunga doctor pentru a continua drumul pe care l-a ales in 2003…
    multumesc tuturor “prietenilor” barfitori si care “mi-au dorit binele”…
    Poate a-ti uitat ca e post si Dumnezeu e alaturi de cei care chiar vor sa faca bine…
    P.S.:Vom continua misiuni medicale in fiecare luna, asa ca medicilor de familie de la sate, asteptati-va ca nu va lasam noi sa va bateti joc de oameni…

13. Ailene Andrea a scris:
    16 April 2009 la 7:57 AM

    Domnule Rector,
    Va felicit pentru prezentarea de joi, a fost un beneficiu pentru mine…am primit toate informatiile ca un cadou de Paste si va multumesc!

Comentează acest articol