Libertatea blogosferei
[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=KBiz1n7Pyno[/youtube]
TRANSCRIERE:
Am scris şi am vorbit despre libertatea academică ca o stare de spirit care duce la dezvoltarea şi la eliberearea energiilor într-un spaţiu academic. Astăzi am să vorbesc despre libertatea blogosferei.
În momentul în care mi-am făcut blog am sperat că va fi un spaţiu de dezbateri non-convenţionale şi, din fericire, acest lucru s-a realizat. Am aflat multe lucruri, am dezbătut idei, am primit argumente în majoritatea cazurilor. Şi tot în majoritatea cazurilor mesajele au fost sub pseudonim, cu alte cuvinte anonime. Am crezut că acest lucru se datorează faptului că persoanele care au postat pe blog au vrut să fie mai dezinhibate. Până când, în timpul campaniei pentru UMF, cineva mi-a spus: "aţi citit mesajul care l-am postat pe blog?" - un mesaj foarte interesant, de ce nu, chiar cu o notă critică, nu exagerată, la adresa mea. Şi am întrebat: "tu erai cel care şi-a pus pseudonimul? De ce nu mi-ai spus în mod direct?". Răspunsul a fost: "Poate pentru dvs. l-aş fi pus în mod direct, dar citesc şi alţii ceea ce am postat şi îmi este frică de ei, pentru că în societatea românească încă nu s-a înţeles ce înseamnă o dezbatere cu argumente libere - am preferat să mă protejez!". Şi de aici am înteles un lucru: că de fapt, uneori, anonimatul nu este pentru a te dezinhiba, anonimatul este de frica reacţiei celor care nu înţeleg libertatea.
Şi de aceea m-am convins în continuare că trebuie să scriu pe blog, trebuie să răspund pe blog, trebuie să pun mesaje pe blog, pentru că, de fapt, blogosfera este un spaţiu liber. Şi am descoperit un nou concept alături de libertatea academică: libertatea blogosferei.
TRANSCRIERE:
Am scris şi am vorbit despre libertatea academică ca o stare de spirit care duce la dezvoltarea şi la eliberearea energiilor într-un spaţiu academic. Astăzi am să vorbesc despre libertatea blogosferei.
În momentul în care mi-am făcut blog am sperat că va fi un spaţiu de dezbateri non-convenţionale şi, din fericire, acest lucru s-a realizat. Am aflat multe lucruri, am dezbătut idei, am primit argumente în majoritatea cazurilor. Şi tot în majoritatea cazurilor mesajele au fost sub pseudonim, cu alte cuvinte anonime. Am crezut că acest lucru se datorează faptului că persoanele care au postat pe blog au vrut să fie mai dezinhibate. Până când, în timpul campaniei pentru UMF, cineva mi-a spus: "aţi citit mesajul care l-am postat pe blog?" - un mesaj foarte interesant, de ce nu, chiar cu o notă critică, nu exagerată, la adresa mea. Şi am întrebat: "tu erai cel care şi-a pus pseudonimul? De ce nu mi-ai spus în mod direct?". Răspunsul a fost: "Poate pentru dvs. l-aş fi pus în mod direct, dar citesc şi alţii ceea ce am postat şi îmi este frică de ei, pentru că în societatea românească încă nu s-a înţeles ce înseamnă o dezbatere cu argumente libere - am preferat să mă protejez!". Şi de aici am înteles un lucru: că de fapt, uneori, anonimatul nu este pentru a te dezinhiba, anonimatul este de frica reacţiei celor care nu înţeleg libertatea.
Şi de aceea m-am convins în continuare că trebuie să scriu pe blog, trebuie să răspund pe blog, trebuie să pun mesaje pe blog, pentru că, de fapt, blogosfera este un spaţiu liber. Şi am descoperit un nou concept alături de libertatea academică: libertatea blogosferei.
14 April 2008 la 10:48 PM
Nu cred ca trebuie sa ne fie teama in a ne exprima parerile. Fiecare parere are valoarea ei si uneori conteaza. Cei de care credem ca ne este teama, pe asta se si bazeaza. Trebuie sa-ti aperi parerile, sa le sustii, sa ai argumente, dar mai ales sa nu iti fie teama sa le exprimi.
15 April 2008 la 4:03 AM
Hello baby trezestete din frumosul vis. Esti rectorul unei universitati. Poate ai si alta treaba.
[flagged by Admin: off topic!]
20 April 2008 la 7:56 PM
… in ideea libertatii blogosferei, D-le Profesor, imi permit sa va pun cateva intrebari:
1. de ce site ul Colegiului Medicilor nu are inca un FORUM? Cred ca exista fonduri destule pentru acest lucru. dam de prea multi ani o gramada de bani acestei institutii care pana acum numai demnitatea noastra nu a preocupat-o! Nu e un repros catre Dvs ci catre cei care v-au precedat .E momentul ca aceasta institutie sa se TREZEASCA din adormire! Nu credeti ca ar fi mult mai eficienta o forma de comunicare de acest gen? vedeti bine ca nimeni nu ne asculta pe noi medicii… poate asa prindem mai mult curaj, ne exprimam si ne unim ideile si fortele (“forumul” de pe pagina MS a fost inchis, probabil pentru opiniile “deranjante”…)
2. Va rugam implicati-va mult mai intens in media si dati replici mai dure acestor indivizi care ne calca demnitatea profesionala! Multe lucruri sunt denaturate, altele sunt exagerate, in goana dupa senzational… Evident si noi gresim, dar nu la nivelul altor bresle profesionale (politie, justitie, politic) si nu avem nici pe departe PRIVILEGIILE lor. Observ o campanie concertata de denigrare a personalului medical. Categoric nu meritam acest tratament penibil…
3. De ce personalul medical nu beneficiaza inca de tratamente gratuite si de pensii OCUPATIONALE? oare ce facem noi zilnic este chiar atat de insignifiant? parca toti clameaza ca sanatatea este cel mai important lucru… Oare ceeace face un politist sau un magistrat este chiar atat de important si eficient de nici macar nu comporta comparatie cu munca noastra? suntem noi chiar atat de neimportanti pentru societatea asta?
4. Ce parere aveti de modul in care se poate face GREVA in domeniul medical? nu vedeti ca aceasta modalitate de protest ESTE GOLITA DE CONTINUT prin faptul ca intr-o ipotetica situatie de greva trebuie sa examinam pe TOI pacientii de la usa, numai asa putem diferentia urgentele de cazurile obisnuite? Ce aveti de gand sa faceti PENTRU A REPARA acest lucru? in prezent Ministerul cunoaste acest lucru iar birocratii MS rad de noi cand vorbim de proteste… Pana si politia face greva (si putin ii pasa de borfasii care se plimba linistiti pe strazi)
5. De ce acceptati ca spitalele sa se comporte ca niste SOCIETATI CAPUSE si sa impuna abuziv clauze de munca (sub acoperirea ROI – reg. ord. interioara), documente ne-negociate si nesemnate de noi, sa nu platesaca asigurarile de malpraxis, sa nu accepte deplasari la manifestari EMC OBLIGATORII???… unde este acum demnitatea noastra? Si cui sa ne plangem? Nu credeti ca medicii, ca profesie liberala, cum spune legea nostra, ar trebui sa faca contracte cu spitalele ca si CMI – pers. juridica, nu ca persoane fizice salariate (acum). In acel moment altele ar fi pozitiile de negociere a prestatiilor medicale, nu am mai sta la mana unui ministru care ne vrea cu “planuri cincinale”…
Ar fi multe de spus Dle Profesor… v-am lansat doar cateva subiecte care ma framanta personal si (cred) ca si pe alti colegi.
Vrem mai mult decat promisiuni, vrem FAPTE, Dle Profesor!
Cu stima, un coleg
24 April 2008 la 4:18 PM
1. Aveti dreptate ca trebuie sa existe o dezbatere, la care sa participe cat mai multi medici, privind problemele corpului medical. Din pacate majoritatea medicilor nu doresc sa participe la astfel de dezbateri. Am facut publica dorinta de a avea cat mai multe adrese de email pentru a trimite un newsletter al CMR la toti medicii dar nici pana in prezent nu avem o baza completa. Exista forumul de pe site-ul Revistei MEDICA – oficiosul CMR – (http://www.medicalnet.ro/forum) si daca accesati o sa observati ca intr-un an de zile nimeni nu a participat la o dezbatere.
2. Incercam sa dam o replica indivizilor care incalca demnitatea profesionala a medicilor dar nu uitati ca mass-media este cea care decide ce se publica sau cine sunt invitatii la dezbateri.
3. Exista legea potrivit carei medicii si familiile lor beneficiaza de tratamente gratuite si in acest moment incercam sa impunem aplicarea ei. Pe 8 mai va fi o intalnire CMR-MSP-CNAS; daca si dupa aceasta intalnire nu se va aplica legea vom fi obligati sa utilizam mijloacele legale, inclusiv denuntul penal, pentru ca ceea ce a fost legiferat sa se si aplice.
4. Nu este indicat ca o modalitate eficienta de protest sa fie dezvaluita pe un blog. Exista insa forme de greve care pot conduce la rezultate. Aceasta trebuie sa fie insa ultima masura.
5. Nu acceptam ca spitalele sa se comporte ca societati capuse, dar problemele contractelor de munca sunt de competenta sindicatelor iar prin lege CMR-ului ii este interzisa activitatea sindicala. Cu toate acestea in acest moment incercam sa impunem o clauza potrivit carei angajatorul sa fie obligat sa plateasca educatia medicala continua si polita de malpraxis.
24 April 2008 la 8:36 PM
Va multumesc pt raspunsurile punctuale
1. Medicii doresc aceasta dezbatere, care trebuie organizata OBLIGATORIU de CMR, initial la nivel judetean si apoi la nivel central. Acum este momentul optim de a ne arata forta ca un segment profesional responsabil, de elita.
Cu tot respectul, cred ca FORUMUL de discutii ar avea un loc binevenit chiar pe siteul CMR, nu la revista…
2. Cred ca DVS si Conducerea CMR ar trebui sa INVITE presa, ori de cate ori exista un subiect “delicat”, la o dezbatere publica, la sediul CMR. Daca Dvs nu o faceti (ca reprezentant legal al nostru) cine sa o faca? noi, individual? Si nu vad unde sunt AVOCATII CMR, consilierii de imagine, de relatii publice… si altii asemenea platiti din cei 2% ai celor 40.000 de medici? Poate Dvs nu realizati inca situatia exploziva (nu exagerez) care s-a creat in teritoriu… din pacate asistam chiar la aparitia de relatii ANTAGONICE, medic-pacient.
3. Sunteti prea elegant in replicile date unor indivizi care arunca cu noroi in munca noastra… asa cum e ea, imperfecta, la banii pe care o facem ar trebui sa ne sarute mainile! (cat vom mai ramane pe aici).
Va propun si solutia: pentru asteptari de medicina la nivel occidental, sa asigure dansii dotare si salarii occidentale si abia apoi sa vina cu pretentii!!!
4. exista si protestul prin supramunca, Dle Profesor, pe care il putem face individual, aplicand regulamentele si legile la sange (asa au facut vamesii, va amintiti?)… In maxim 3 ore s-ar bloca orice activitate medicala… si-ar da seama macar CA EXISTAM!!!
5. De ce CMR nu hotaraste un nivel minim al ONORARIULUI pentru orice act medical asa cum face Colegiul Arhitectilor??? CMR nu functioneaza si el tot dupa aceleasi reguli in aceeasi tara???
Pana cand sa ne mai PROSTITUAM, Dle Profesor?
cu deosebita consideratie, un coleg
28 May 2008 la 2:41 AM
Nu comentez azi nimic deoarece:
– am citit absolut tot ce scrie pe acest site (inclusiv comentariile), pentru ca eu sunt o/un sarguincioasa/sarguincios la citit (si am mai citit si din carti/articole semnate de dvs. – chiar si cursuri -) asa ca am obosit pentru azi; – totusi trebuie sa ajung si la serviciu –
– am vrut sa votez excelent dar n-am reusit sa inteleg unde sa votez;
– surpriza a fost foarte mare cand v-am gasit blogul (cred ca n-am fost atenta la revista – poate ati comunicat acolo ca v-ati facut blog);
– am vrut si eu sa-mi fac blog dar n-am avut curaj deoarece nu prea imi place sa-mi vad numele in mass media;
– acum sunt o/un curajoasa/curajos;
– voi vedea daca am fost/sunt sau nu curajoasa/curajos daca stiti cine raspunde acum; daca va dati seama promit sa fiu o/un corespondenta/corespondent deosebit de activa/activ; daca nu voi fi doar activa, in functie de stadiul de oboseala; banuiesc ca nu va veti supara pe mine, totusi;
– oricum am fost deosebit de incantat/incantata ca ati intrat in randul bloggerilor si mai ales ca ati conceput un blog de calitate;
– totusi nu ma pot btine sa nu marturisesc ca nu inteleg de ce trebuie sa platesc analize sau sa recurg la artificii pentru… cand s-ar putea sa se faca, la medici, gratis, in mod legal; nu inteleg de ce nu se poate face azil pentru medici etc.
– Domnule profesor, buna seara.
14 June 2008 la 1:42 PM
M-a incantat comentariul dvs. Cred ca daca as avea timp mai mult sa analizez as sti cine sunteti. As vrea sa va rog ca si in conditiile in care nu dezleg aceasta sarada sa potati in continuare pe acest blog si va promit ca atunci cand va veti face un blog macar o data la 2 saptamani am sa postez si eu.